„Trebuie să stabilizăm filiera creșterii caprelor în România”

Constituirea Asociației Crestorilor de capre din zona Onești a prilejuit, în această săptămînă, întîlnirea crescătorilor de animale cu președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre – Caprirom, prof. univ. dr. Stela Zamfirescu. Aceasta le-a vorbit crescătorilor despre asociație, despre locul României între țările europene crescătoare de capre, despre piața europeană a laptelului și produselor din lapte de capră, despre oportunitatea, deci, de a se reprofila pe creșterea acestui animal care poate aduce multe avantaje.

– Cum ați ajuns, doamnă profesoar, la concluzia că la Onești ar putea lua ființă o nouă filială a asociației pe care o conduceți?
– în luna iunie am ținut, la Constanța, conferința națională a crescătorilor de capre. Au fost prezenți și doi crescători din zona Onești, Nicolae Doileț și Ghiță Gherasim, care au propus înființarea unei asociații în zonă. Am înțeles că sînt, aici, crescători cu peste 2.500 de animale, deci merita o întîlnire cu ei. Conferința din iunie a încercat să stabilizeze filiera creșterii caprinelor în România. Foarte mulți străini vin la noi și spun că în România nu există o filieră a caprelor. Ea există, dar organismele care răspund de dezvoltarea sectorului nu colaborează între ele foarte mult. Există un departament al Ministerului Agriculturii care se ocupă de capre, universități care au discipline de creșterea ovinelor și caprinelor, sînt sectoare de consultanță, consilii care răspund de oi și capre.
– Ce este Caprirom, ce oferă ea membrilor săi și la ce rezultate a ajuns pînă în prezent?
– Asociația Caprirom a avut o activitate intensă și în scurt timp am depășit 530 de membri, în opt filiale zonale. Vrem să dezvoltăm, la nivel regional, filiera caprină – producătorul, procesatorul, comerciantul, în beneficiul tuturor și nu doar al comerciantului. Am acordat sprijin tuturor celor care au solicitat. Și s-a solicitat cumpărare din import de spermă pentru sincronizări și însămînțări artificiale, cu spermă brută, și am realizat aceasta în cîteva ferme importante. Sînterm solicitați pentru intervenții urgente în ferme, iar anul acesta au fost foarte multe parazitoze. Anul trecut am înființat Caprirom Service, care face asistență tehnică. Am fost aleși în Consiliul pe produs, la capră, la Ministerul Agriculturii. Avem legături de parteneriat cu Institutul de cercetări ovine Palas Constanța, cu universitățile, cu organisme guvernamentale și neguvernamentale. Avem o relație privilegiată cu Asociația Internațională a Crescătorilor de Capre, cu sediul la Little Rock, SUA, iar eu de anul trecut am fost aleasă în board-ul acestei instituții și sînt director pentru creșterea caprinelor în Europa de Est.
– Care sînt prioritățile Caprirom, în condițiile în care activitatea ei se dovedește destul de aglomerată?
– Printre activitățile noastre prioritare se numără ameliorarea raselor, prin selecție. Tendința pe plan mondial s-a schimbat. Lumea a căutat să plimbe animalele dintr-o țară în alta, fără să-și valorifice potențialul local al caprelor. Și noi avem capre din rasa Carpatina, care dacă ar fi selectate ar putea să producă cel puțin 600 de litri de lapte pe lactație (270 de zile) și nu opt sau nouă sute, în medie, cît produce o capră Zanen. Dar de anul acesta se fac controale oficiale de către oficiile de selecție ale Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, prin oamenii lor, dar și prin corectitudinea crescătorilor de a urmări montele, de a declara masculii, pentru a obține animale de origine, să nu mai importăm. La noi, capra s-a dezvoltat singură, pînă anul trecut nu a avut subvenție de la stat, doar la lapte, iar noi vrem să obținem subvenție și pentru trecerea tineretului la turmele de bază, pentru produșii obținuți din însămînțări artificiale. Cred că pentru țara noastră, la diferite nivele, rasele Zanen și Alpina pot fi utilizate pentru ameliorarea producțiilor de lapte. Peste doi ani vom intra în Uniunea Europeană și nu vom mai da lapte în orice condiții. Noi supraveghem, de asemenea, un nucleu de capre Angora, pe care eu le-am cumpărat în 1997 de la crescători care le-au primit gratis printr-un proiect american, dar nu le-au plăcut. Am plecat de la 12 capete, am adus spermă de afară și acum un crescător din Brăila are aproape 60 de capre, rasă curată. Dar, iată că nu are cui da lîna angora, care pe piața mondială este 100 de euro kilogramul. Iar o capră performantă dă pînă la 4 – 6 kilograme, în timp ce masculul se duce pînă la 8 kilograme. Se tunde de două ori pe an. Este vorba de mohair, foarte apreciat pe piața americană și japoneză.
– Cît de prezentă este Caprirom printre crescătorii decaprte din România?
– Avem nouă filiale în țară, dintre care două în județul Bacău, la Secuieni – Letea Veche și acum la Onești. Distribuția caprelor în România este cam inegală. în Bacău se cresc aproximativ 20.000 de capre, la un număr mediu pe țară. Cele mai multe se cresc în Dobrogea, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați – aproape 100.000, în Olt, Mehedinți, Gorj, Caraș Severin – 120.000. în rest se cresc cinci – șase mii pe județ. Membrii din Caprirom totalizează 26.000 de animale, circa 5% din efectivul din România. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!