Un ieșean vrea să se însoare cu o sinistrată din Bacău

Ofertele de sprijin umanitar pentru băcăuanii care au avut de suferit în urma inundațiilor îmbracă în aceste zile forme nebănuite. în noianul de adrese în care se precizează cantitățile de alimente, apă, materiale de construcții și produse de îmbrăcăminte sau încălțăminte trimise de numeroase instituții sau organizații neguvernamentale din țară și străinătate, autoritățile băcăuane au avut surpriza să descopere și o scrisoare mai puțin obișnuită venită din partea unui ieșean. Bărbatul, în vîrstă de 57 de ani, dorea, nici mai mult, nici mai puțin decît să primească sprijin din partea autorităților băcăuane pentru a-și găsi, printre sinistratele din Bacău, o femeie cu care să își poată duce traiul de acum înainte. Constantin Simon dădea asigurări că este un om cît se poate de serios și de gospodar, că are o casă verde, împrejmuită de un gard la fel de verde și că gospodăria sa se află tocmai sus, pe vîrful unui deal, așa că femeia care îi va deveni nevastă nu va mai ști de-acum ce înseamnă să îți intre apa în curte sau în casă. în plus, omul se jura că nu își va aduce viitoarea nevastă în gospodărie înainte de a trece cu ea prin fața altarului.
Pretenții materiale prea mari nu are bărbatul. „Nu vreau să vină decît cu ce are pe ea. Poate să aibă un copil, dar să nu fie mai în vîrstă de 60 de ani. Și să nu bea sau să fumeze. în rest, dacă mă înțeleg cu ea și e muncitoare, aduc și preotul aici și-i fac acte, să aibă și ea dreptul la casă”, spune Constantin Simion. Bărbatul locuiește în satul Jigoreni și l-am găsit, așa cum a scris în scrisoare, chiar în vîrful dealului. „Acolo, în deal, unde e casa și gardul verde, acolo îl găsiți”, ne-a îndrumat o săteancă.
Ne-a primit zîmbind, de parcă ne-ar fi știut de-o viață. Am văzut o umbră de speranță în ochii lui. Credea că vine vreo veste de la Bacău sau de la Vrancea, acolo unde a trimis scrisori către autorități pentru a cere sprijin. A fost bărbat frumos la viața lui, dar vremea, munca și necazurile i-au asprit fața și mîinile. Dar mai are putere și, cît mai este sănătos, vrea să-și refacă viața, să nu-l prindă bătrînețile singur.
în 2001 i-a murit soția, iar de atunci stă singur. „Eu am muncit
încontinuu, iar ea stătea acasă. Cam bea și a murit de ciroză. Iaca,
în toamnă se fac patru ani. Treizeci de ani am fost căsătorit cu ea.
M-am căsătorit pe cînd aveam 23 de ani”, ne-a dezvăluit bărbatul
un episod din viața lui. Pentru o clipă, fața i s-a întunecat, iar
glasul i s-a umplut de amărăciune. Muncea de dimineață pînă
seara și nu-i era ușor. Dar, dincolo de toate, era fericit că îl
aștepta cineva acasă cu o mîncare caldă și o vorbă bună.

Nici anunțurile de la Matrimoniale nu l-au ajutat cu nimic

însă vremurile acelea s-au dus, iar Constantin Simion este sătul
de singurătate. Noroc că a adus pe lume doi băieți și amîndoi au
rămas în sat. Au familiile lor, iar unul stă chiar în curtea
părintească. Gospodăriile lor sînt oarecum separate, așa că Simion
stă singur în cele patru camere ale casei. „M-a mai ajutat și nora,
dar are și ea doi copii și tre’ să le poarte de grijă. E greu pentru un
bărbat să-și spele și să-și facă și de mîncare, și să mai și meargă la
cîmp și la serviciu. O femeie parcă altfel le face pe toate”, a
recunoscut bărbatul.
Constantin Simion e mîndru tare că a făcut 12 clase și că știe carte. Acum lucrează la Primăria din Țibănești și așteaptă ca, în cîțiva ani, să iasă la pensie. Este abonat la ziare, iar zi de zi urmărește rubrica de matrimoniale. „Din sat nu am pe cine lua, că sînt bătrîne, cam de vreo 70 de ani. Mi-ar putea fi mame, chiar n-am pe cine lua. Am tot căutat pe cineva. Atît vreau, să fie muncitoare și să mă pot înțelege cu ea. Și să nu bea sau să fumeze. M-am tot uitat prin anunțurile de matrimoniale. Am găsit acolo cîte ceva și am trimis scrisori, însă nu mi-a răspuns nimeni”, ne-a mai spus bărbatul. Deși e plin de viață și zîmbește din tot sufletul, în suflet tot are un necaz: multe femei cam fug de munca de la țară.
Dacă ar avea bani, s-ar duce prin satele peste care s-a abătut
urgia naturii, să-și caute aleasa. Dar nu prea are cu ce, așa că i-a
rugat pe prefecții de Bacău și de Vrancea să i-o aducă pînă la poartă pe cea care ar vrea să se mărite cu el.
Că bărbatul e gospodar se vede cu ochiul liber. în spatele casei,
are grădină și curte cu păsări. S-a împărțit între serviciu, munca de
la cîmp și casă, și a reușit să le facă mai pe toate. Dar tot îi lipsește mîna de femeie, care să-l sprijine. „Mă trezesc dimineață la ora cinci, să pot face pe toate. La țară nici n-ai cum să te plictisești de treabă, că este ce să faci”, a încheiat Constantin Simion. Bărbatul speră că va avea noroc și că își va găsi, în cele din urmă, un suflet de femeie alături de care să își poată lua viața de la capăt. (Elena SOLOMON, Eduard CUCU)ști de-acum ce înseamnă să îți intre apa în curte sau în casă. în plus, omul se jura că nu își va aduce viitoarea nevastă în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!