Se implinesc astazi, 19 aprilie, 75 de ani de la moartea polivalentului arhitect, urbanist, decorator, restaurator si publicist George Sterian, al carui destin s-a legat pentru o buna perioada de timp de orasul Bacau. Totodata, acelasi destin i-a marcat nasterea si moartea fixate de aceeasi data si de numarul 9, care se regaseste nu numai in aceste date, dar si in virsta pe care a avut-o cind s-a stins din viata: s-a nascut la 19 aprilie 1860 la Iasi si a murit la 19 aprilie 1936 la Bacau, la 79 de ani. Urmeaza cursurile gimnaziale si liceale la Iasi, dupa care se inscrie la Scoala de Arte Frumoase din Paris, devenind in 1885 diplomat al acesteia. Asiduu cercetator al monumentelor istorice, calatoreste mai bine de doi ani pentru specializare in Italia si Franta. Se intoarce in 1887 in tara, unde in calitate de arhitect realizeaza releveurile unor asezaminte religioase din Bucuresti, Iasi, Piatra Neamt, Craiova, Curtea de Arges, Dorohoi, Bacau. Publica in 1889 un document studiu despre modalitatile de restaurare a monumetelor din Romania, drept pentru care, in 1892, devine membru al Comisiunii Monumentelor Istorice, institutie infiintata in acelasi an, prin decret regal. Un an mai tirziu, este ales deputat de Bacau, avind ca principala sarcina studierea in strainatate a stabilimentelor de instructiune publica, muzeele, teatrele si scolile de arte decorative. In 1898 este numit in Comisiunea centrala consultativa pentru participarea Romaniei la Expozitia Universala de la Paris, unde va participa ulterior, in calitate de comisar delegat al Guvernului Romaniei. In 1901 este ales vicepresedinte al Societatii Arhitectilor din Romania, iar incepind din 1904 este numit, pe rind, profesor de arta decorativa la Scoala de Belle Arte din Bucuresti, inspector general al Artelor si Cladirilor (1905), director al Sectiei de Arta Nationala si Decorativa de pe linga Scoala de Arte Frumoase Bucuresti si administrator al Casei Artelor (1906). Arhitectul George Sterian a fost printre altele, fondatorul revistei Arhitectura (1906), infiintind in 1909, Scoala de Arta Decorativa „Domnita Maria” din Bucuresti. Aflindu-se printre cei implicati direct in eforturile de refacere a tarii dupa razboiul de la 1916, va fi incadrat ca arhitect sef la Primaria Bacau, unde va lucra pina in anul 1932. Printre realizarile sale profesionale de exceptie care poarta amprenta gindirii sale ingenioase, se numara: proiectul Cazinoului si Hotelului Epitropiei „Sfintul Spiridon” Iasi de la Slanic Moldova (1894), restaurarea Bisericii Cutitul de Argint (1894), Teatrului National (1895) si a Bisericii Bucur (1905-1907) din Capitala, restaurarea Manastirii Casin si a Bisericii Precista din Bacau (1920-1925), proiectele cladirilor Ateneul Cultural si Casa Sterian din Bacau (1926-1932), planul de sistematizare a orasului Tirgu Mures etc. Bogata sa activitate este prezentata in cartea publicistului si criticului literar bacauan Cornel Galben, „Personalitati bacauane” (vol.II- Ed.Corgal Press, Bacau, 2003). (Romulus Dan BUSNEA)
Lasă un răspuns