„Vaca săracului” îi îmbogățește pe români

Cu puțin timp în urmă s-a încheiat, la Constanța, Conferința Asociației Internaționale a Crescătorilor de Capre – IGA, un veritabil congres mondial al crescătorilor de animale. Acceptarea locației a fost o recunoaștere a rolului pe care țara noastră îl poate juca în domeniul creșterii animalelor, dar și a locului pe care crescătorii și cercetătorii din domeniu l-au cîștigat în ultimii ani în lumea științifică internațională. Insitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ovine și Caprine Palas – Constanța și președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre – Caprirom, Stela Zamfirescu, au lansat invitații de participare pentru 250 de crescători de capre de pe toate continentele lumii. La acest eveniment au participat și reprezentanți ai Asociației crescătorilor de capre Caprirom din Onești – președintele acesteia, Nicolae Doileț, și inginerii Ghiță Gherasim și Neculai Struguț, crescători de capre. A fost prezent și directorul Unității pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Bacău, Constantin Viziteu.

Tema întîlnirii a fost „Creșterea caprinelor în țările central și est-europene (CEEC), prezent și viitor”, iar obiectivul reuniunii cunoașterea potențialului de reproducere al caprelor în această regiune. Au venit cu lucrări, referate și prezentări speicaliști și crescători de capre din SUA, Franța, Italia, Grecia, Spania, Ungaria, mexic, Polonia și România, dar și din țări asiatice și africane. Nicoae Doileț a fost coaturul lucrării „Investigații asupra sistemelor de producție în România”. „Prezența românească la acest eveniment – ne-a spus autorul – a fost substanțială. Am avut efectiv ce arăta și străinilor. Chiar am reușit să stîrnim invidia crescătorilor de capre francezi. Pentru că în zootehnia franceză 40% din întreprinderile profitabile se află în domeniul creșterii caprelor. Ne invidiază pajiștile pe care le avem noi, condițiile naturale de creștere a animalelor, dar ne sfătuiesc să nu luăm rase străine, ci să ameliorăm rasa autohtonă, Carpatina. Le-am amintit, însă, francezilor că și ei au adus rase bune, din Elveția, și nu s-au limitat doar la ce aveau. Și au o rasă bună, Alpina”. Au fost prezentate referate și comunicări cu privire la genetica rasei, selecția naturală și artificială, nutriția animalelor, ambientalul natural și construcțiile zootehnice, dar și cu privire la legislația europeană.

Capra face banii

Participanții străini au apreciat Caprirom ca fiind cea mai serioasă asociație a crescătorilor de animale din România, prin modul ei de organizare și de reprezentativitate. De aici și calitatea prezenței românești la congres. „S-a observat o schimbare de mentalitate – ne-a declarat conferențiarul universitar Iulian Vlad, de la Facultatea de zootehnie din București. Comparativ cu fosta metaforă, prin care capra era considrată «vaca săracului», acum se observă o transformare, prin care capra devine un animal de mare beneficiu. Capra are un randament biologic foarte ridicat, iar în fermele românești au început să apară exemplare de mare valoare. Ferma Gutinaș, de lîngă Onești, de exemplu, dispune acum de un țap de prăsilă Saanen, un «gigant» cum nu am văzut niciodată pînă acum, în specia lui. Nici în patria mamă a Saanen-ului. Acesta este viitorul creșterii caprelor în țara noastră: încricișarea raselor. Este prima etapă la care trebuie să procedăm, pentru o producție mult mai mare de lapte. Noi avem Carpatina, care deține peste 90% din efectivul de animale, pe care o putem încrucișa cu o rasă amelioratoare”.

Românii ameliorează rasele autohtone

Ameliorarea asigură condiții bune de creștere în toate regiunile țării, inclusiv în Moldova – au fost de părere spaecialiștii, la Constanța. „Nu se mai ține cont de condițiile de geo-climă – a opinat Iulian Vlad. De altfel, ar fi o investiție mult mai mare să aducem noi rase din alte țări. Noi avem un climat bun, în România. Este și momentul să începem o asemenea investiție, pentru că încă nu ni s-a dat cotă de lapte de capră, deci piața nu este restricitivă din acest punct de vedere”.
Caprirom a fost înființată în 1993 și are 670 de membri, cu 45.000 de capre. Asociația are o relație privilegiată cu Asociația Internațională a Crescătorilor de Capre, cu sediul la Little Rock, SUA, iar Stela Zamfirescu a fost aleasă în board-ul acestei instituții și este director pentru creșterea caprinelor în Europa de Est. Asociația Onești a fost înfințată anul trecut și are 50 de membri, cu circa 2.500 de capre. în județul Bacău se cresc aproximativ 20.000 de capre, un număr mediu pe țară. Cele mai multe se cresc în Dobrogea, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați – aproape 100.000, în Olt, Mehedinți, Gorj, Caraș Severin – 120.000. în rest se cresc cinci – șase mii pe județ. Membrii din Caprirom totalizează 26.000 de animale, circa 5% din efectivul din România. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!