„Viața mea este definitiv și irevocabil legată de muzică”

• declară basul Daniel Mateeanu, cîștigător al mai multor premii naționale

Daniel Mateeanu este elev în clasa a XI-a la Liceul de Artă „George Apostu”, secțiunea muzică-canto clasic. S-a apucat de canto la 15, cînd era în clasa a VIII-a. A făcut primii pași sub îndrumarea profesoarei Moldoveanu avînd ca îndrumător pe Silvia Pândaru. A început relativ tîrziu cariera muzicală, dar are în palmares premii la mai multe concursuri naționale de profil. Deși timpul lui este dedicat aproape în exclusivitate muzicii, Daniel este un adolescent obișnuit, cu prieteni, pasiuni și speranțe.

– Este puțin neobișnuit să te apuci atît de tîrziu de o carieră solistică. Cum de te-ai hotărît?

– Pînă în clasa a VIII-a, am studiat percuție. Totul a început la o ședință la care a participat și mama, care a întrebat-o pe domnișoara Pândaru dacă pot să fac o carieră din asta. Am aflat că da și m-am apucat de canto.

– Cît timp studiezi pe zi?

– Cel puțin două ore, în afară de zilele cînd sînt răcit. Mai fac și pauze. Din cînd în cînd trebuie să lași vocea să se odihnească, pentru a-ți reîmprospăta forțele.

– La ce concursuri ai participat?

– Din al doilea an de studiu, noua mea profesoară, Claudia Vasilache, a considerat că sînt pregătit pentru a merge la un concurs național. Am fost la „Haricleea Darcle” la Brăila, unde am luat primul meu premiu. La sfîrșitul anului 2001, profesoara mi-a recomandat un calup de piese pregătite în vară. Am studiat mai mult pentru concursurile care au urmat. La olimpiada regională de la Focșani, din 2002, am luat premiul I, apoi au urmat premiul I la Concursul „Paul Constantinescu”, din nou locul al doilea, anul acesta, la Tulcea, la Concursul „Haricleea Darcle” 2 și multe altele.

– Cum se împacă viața ta personala cu muzica cu programul care-l ai?

– Toate aceste concursuri naționale, dar și concertele de pe scena Ateneului, a Casei de cultură „Vasile Alecsandri”, cît și invitațiile din partea consiliului județean au însemnat efort. Dar un artist nu are voie să obosească niciodată. Familia mă sprijină foarte mult și chiar este bucuroasă să mă vadă cîntînd.

– Știu că ai avut cîteva ocazii în care ai cîntat și alături de ansamblul „Busuiocul”, ca solist de muzică populară .Cum se împacă muzica clasică cu muzica populară?

– Între muzica clasică și cea populară e o mare diferență. Amîndouă sînt frumoase, dar au fiecare alt mod de a descrie viața, alt suflu, altă încărcătură spirituală.

– Care îți place mai mult?

– Muzica clasică rămîne pasiunea mea.

– Ce vrei să faci în continuare, Conservatorul, sau să continui ca solist de muzică populară?

– Sufletul meu dorește ca eu, cu vocea care mi-a dat-o Dumnezeu, să dau la Conservator. Dar un gînd mă abate și către muzica populară, nu m-am hotărît încă. Conservatorul sigur o să-l urmez. Voi decide apoi ce cale am să urmez.

– Cum îți petreci timpul liber?

– Ascult muzică populară, muzică bisericească, în special coruri, pentru că eu, ca și tine, fac parte din corul Armonia, condus de domnul director Gheorghe Gozar și, din cînd în cînd, în puținul timp liber care-l am, ies cu prietenii care-i am în liceu. Viața mea este definitiv și irevocabil legată de muzică . (Daniel Ioan TILICI)