Dacă unii adoră să se dea cu parapanta, dacă unii preferă să se relaxeze zburînd cu avionul, dacă alții se distrează pescuind, ei bine, peste 1.300 de băcăuani aleg să-și petreacă timpul liber la vînatoare atunci cînd sezoanele se deschid. Județul Bacău este o zonă propice vînatului mic. Nici vînatul de mistreți, urși sau de căpriori nu este de lepadăt. În fiecare an, după 1990, numărul vînătorilor a crescut, în ciuda taxelor destul de pipărate pe care aceștia trebuie să le platească. Ei s-au reunit într-o asociație, cea a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi.
Dar ca să devii vînator nu este posibil peste noapte. Acest hobby te usucă la buzunar și îți poate pune nervii la încercare. Vînătorii împătimiți spun, însă, că merită să faci orice sacrificiu pentru a petrece cîteva ore în sînul naturii, față în față cu vînatul.
Vînătoarea – un lux
Mulți dintre cei 1.300 de membri ai Asociației Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din Bacău sînt vînători împătimiți, cu tradiție din tată în fiu. Sînt, însă, destui care și-au descoperit pasiunea pentru vînătoare în ultimii ani, pentru că pare ceva foarte la modă. Cînd spui într-un cerc de prieteni: „plec la vînătoare”, nu e totuna cu „joc o canastă”.
Să fii vînător nu este însă deloc ușor. Conducerea asociației spune că pentru a obține permisul de vînator ai de așteptat un an de zile. Îți depui dosarul, dar, apoi, trebuie să faci timp de un an stagiatura. Adică, să fii ceea ce se cheamă vînător-stagiar. Să participi la acțiunile gospodărești ale asociației, să stai pe lîngă vînătorii experimentați pentru a învăța cum devine cazul cu acest sport. Trebuie să faci trageri în poligon. Abia după un an de zile vei fi acceptat la examen. În fața unei comisii de specialitate, candidatul la titlul de vînator sportiv va fi supus unui test grilă, care îi va verifica cunoștințele privind legislația de specialitate. Pentru a se înscrie la acest examen, candidatul va plăti 1,5 milioane de lei. Va plăti apoi 500.000 de lei pentru a obține o adeverință- permisul de port-armă.
Dacă însă mai vrei să intri în lumea bună a vînătorilor, ai acum de ales o armă pe măsura buzunarului. Oamenii de afaceri din Bacău, care au devenit vînători în ultimii ani, își aleg arme scumpe, performante, nemțești sau italiene, care costă între 60 de milioane și 500 de milioane de lei. O armă „ieftină”, rusească, marca IJ, de exemplu, costă circa 20 de milioane de lei. Cartușele trebuie și ele luate în calcul: o cutie cu 25 de cartușe costă între 180.000 și 500.000 de lei.
Dar dacă ai luat examenul și ți-ai cumpărat o armă nu înseamnă că te numești vînător. Urmează achiziționarea echipamentului: bocanci, cizme scurte și cizme lungi pînă la șold, ținuta de vară, de toamnă-iarnă, primavară, spray-uri pentru țînțari și alte insecte, tolba și hainele potrivite. Un echipament complet poate depăși binișor 20 de milioane de lei. La toate acestea se adaugă taxa anuală, de 3,6 milioane de lei, pe care o plătești fie că vînezi sau nu.
Una peste alta, vînătoarea a devenit o pasiune de lux, dar sînt destui cei care așteaptă la rînd să li se încheie anul de stagiatură.
Asociația Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din Bacău a înființat de cîțiva ani chiar și un magazin cu echipament de vînătoare și pescuit, pentru a veni în sprijinul împătimiților. În magazin găsești de la ciorapi, bocanci și tolbe, pînă la cartușe și arme de lux.
Vînătorii – niște mincinoși adorabili
Vînătorii sînt renumiți pentru minunatele lor minciuni vînătorești. Luptele cu mistreții, episoade terifiante petrecute în pădure, mormanele de vînat, toate acestea sînt povestite cu șarm. Vînătorii spun că în asemenea hal li s-a dus vestea de mincinoși, încît nici măcar atunci cînd povestesc întîmplări reale nu mai sînt crezuți.
Veteranii vînătorilor din Bacău au depașit demult vîrsta de 80 de ani. Cu toate acestea, ei nu se lasă. Oricînd sînt gata să sară în echipament, să ia arma în spate și să plece la vînătoare. Ei pleacă în grupuri de cîte trei, cinci sau chiar 25-30 de inși, iar uneori zăbovesc și cîte 3-4 zile la o partidă de vînătoare. „Sînt mai grozavi decît cei tineri”, spun vînătorii despre veteranii asociației.
Gonacii
Județul Bacău este o zonă cotată ca „excelentă” pentru vînatul mic: prepelițe, rațe sălbatice, iepuri, gîște sălbatice, porumbei etc. Se vînează, însă, și urși, mistreți sau căprioare. Pentru a obține o autorizație individuală de vînătoare la mistreți, un vînător plătește 2,6 milioane de lei. Pentru căpriori, costă 3,5 milioane de lei. „Vînătorul va merge însoțit de paznicul de vînătoare, nicidecum singur”, spune Gheorghe Vrînceanu, șeful asociației. Dacă se merge în grup la vînătoare de mistreți, vînătorii vor plăti 50.000 de lei pe kilogramul de carne. „Vînatul se împarte atunci cînd vînătoarea e în grup, dar trebuie să scoți bani din buzunar”, spun reprezentanții asociației. Pentru a-și completa veniturile, asociația din Bacău exportă iepurași în Italia. Vînătorii sînt obligați să presteze cîte cinci zile pe sezon în folosul asociației. Dacă nu, sînt obligați să plătească penalizări. Astfel, ei merg, organizați în grupe, la strîngerea frunzarelor și fînarelor pentru căprioare, cultivă terenuri pentru hrana vînatului și au grijă ca animalele să fie la adăpost de braconieri. Ei exportă in Italia, anual, sute de iepuri vii. Un iepure este vîndut la italieni cu circa 80 de euro. O partidă de vînătoare nu este posibilă însă fără cîini și fără gonaci. „Gonacii sînt aleși dintre oamenii din comunele învecinate. Ei au rolul de a speria vînatul, de a face gălăgie multă. Ei hăulesc și bat pentru a goni vînatul și de a-l aduce în bătaia puștii”, adaugă Maricel Hazi, secretarul asociației.
Cînd vînătorul nu poate împușca o căprioară
Vînătorii adevărați au cîteva reguli de bază, nescrise. „Niciodată, un vînător adevărat nu va împușca un vînat care stă. O rață, de exemplu, care stă pe apă. O împuști în zbor, îi dai o șansă. Apoi, nu ucizi de dragul de a a-ți umple tolba cu carne. Vînatoarea este o activitate sportivă recreativă, în aer liber. Trebuie să știi să apreciezi frumusețea naturii. Chiar dacă pare un paradox, vînătorul iubește animalele. De aceea noi avem grijă ca animalele să aibă hrană și le păzim de braconieri. Noi îi considerăm pe braconieri criminali”, spun vînătorii cu experiență.
Ei povestesc că de multe ori li s-a întîmplat să nu poată împușca un iepure sau o căprioară: „Te trezești față în față cu vînatul, îl ai în bătaia puștii și nu poți să tragi. E ceva ce nu se poate explica”.
Vînătoarea pare, la prima vedere, un hobby al naibii de palpitant. Chiar așa și este. Este, însă, mai greu decît pare. A devenit în ultimii ani un hobby exclusivist, destinat celor cu bani. Vînătorii spun că nu este o pasiune destinată femeilor. Cu toate acestea, în asociația băcăuană a vînatorilor sînt înscrise trei femei. Ele nu participă însă la acțiunile vînătorilor și rareori ies la o partidă de vînătoare: „E greu. Trebuie să fii gata să te bagi în noroi, în bălți cu lipitori, e frig, uneori e ger, uneori e mult de urcat, dar senzația este grozavă. Nimic nu se compară cu o partidă de vînătoare. Poate doar una de sex”, spun împătimiții acestui sport devenit exclusivist, dar care se află în topul pasiunilor băcăuanilor cu oarecare dare de mînă. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns