Știrile Zilei
18:10 [Top Story] — Slănic Moldova va avea primar interimar după arestarea lui Benone Moraru. Consiliul Local, chemat luni, să aleagă un viceprimar, care ar urma să primească atribuții de edil-șef • 12:06 [Actualitate] — Bătaie după o beție în Sascut! Doi bărbați și o femeie, reținuți pentru că și-au agresat gazda • 10:52 [Actualitate] — Dosar penal pentru doi tineri din Bacău, care au furat bani dintr-o spălătorie self wash • 10:10 [Actualitate] — Șofer cu alcoolemie de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat, depistat de polițiști în trafic, la Gioseni • 07:30 [Top Story] — INTERVIU – Rezerva de apă a Bacăului, incapabilă să asigure debitul proiectat. Doru Constantin, managerul CRAB: „5.000 de metri cubi pe care nu-i putem căra la Barați” • 07:02 [Top Story] — Primăria Bacău vrea să vândă opt terenuri, de peste 5.000 mp, într-o singură ședință. Cine a cerut terenurile și la ce prețuri ar urma să fie scoase la licitație • 18:10 [Top Story] — Slănic Moldova va avea primar interimar după arestarea lui Benone Moraru. Consiliul Local, chemat luni, să aleagă un viceprimar, care ar urma să primească atribuții de edil-șef • 12:06 [Actualitate] — Bătaie după o beție în Sascut! Doi bărbați și o femeie, reținuți pentru că și-au agresat gazda • 10:52 [Actualitate] — Dosar penal pentru doi tineri din Bacău, care au furat bani dintr-o spălătorie self wash • 10:10 [Actualitate] — Șofer cu alcoolemie de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat, depistat de polițiști în trafic, la Gioseni • 07:30 [Top Story] — INTERVIU – Rezerva de apă a Bacăului, incapabilă să asigure debitul proiectat. Doru Constantin, managerul CRAB: „5.000 de metri cubi pe care nu-i putem căra la Barați” • 07:02 [Top Story] — Primăria Bacău vrea să vândă opt terenuri, de peste 5.000 mp, într-o singură ședință. Cine a cerut terenurile și la ce prețuri ar urma să fie scoase la licitație

Vizită inopinată

Administrator

Traian Băsescu a văzut cine muncește în zona calamitată Comănești
• deși a anunțat că vine în Bacău, președintele Băsescu s-a oprit direct la Comănești

Președintele României, Traian Băsescu, s-a aflat ieri, timp de aproape o oră, la Comănești, unde a venit să se convingă că lucrurile încep să intre pe un făgaș cît de cît normal, după inundațiile catastrofale de săptămîna trecută. Arși de soare și cu cizmele pline de noroiul prin care umblă de zile bune, l-au întîmpinat subprefectul Constantin Avram, generalul Nicole Rugină, șeful Comandamentului Teritorial de Jandarmi, și primarul de Comănești, Viorel Miron. Vestea că Traian Băsescu ar putea să se oprească și în zonele sinistrate din județul Bacău a determinat alți oficiali să se grăbească spre Aeroport, acolo unde s-a știut, inițial, că va ateriza președintele.
Traian Băsescu s-a arătat mulțumit de modul în care au reacționat autoritățile locale, atît cele din Bacău cît și responsabilii din județele vecine. „Cred că, în raport cu nivelul daunelor produse de inundații, au reacționat la potențial maxim. Mai mult de atît nu au avut nici mijloace, nici posibilități. Dar este foarte important ce s-a făcut, autoritățile cred că s-au înscris în ceea ce puteau face, la limita maximă. Evident că nu este foarte greu să găsești un om nemulțumit că nu a primit apă, că nu i s-a reconstruit casa sau că nu are o soluție pentru casă. Dar nu ascund că apreciez modul cum autoritățile au gestionat criza din Modova”
Principala problemă, o știe și președintele, rămîn acum sumele ce trebuie asigurate pentru refacerea, în principal, a căilor de acces. „Vor trebui găsiți bani. Acum se fac evaluări, dar nu poate fi pusă problema reconstrucției caselor pînă nu refacem infrastructurile. Aceasta este prioritatea zero: refacerea infrastructurilor de transport, capacitatea de a mișca mărfuri și bunuri, pentru că de asta este legat și ajutorul pentru populație. Dacă rămînem cu localitățile izolate, putem să stabilim pe hîrtie orice ajutor. Ajutorul de reconstrucție nu poate veni cu elicopterul”, a spus Traian Băsescu.
Președintele României ne-a declarat, și în calitatea de fost ministru al transporturilor, că reconstrucția, fie și parțială, a drumurilor, va dura pînă la sfîrșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie. El a dat acest termen ținînd seama de amploarea distrugerilor pe care apele le-au provocat pe drumurile naționale, județene sau comunale din toate zonele calamitate. „Vom avea toată infrastructura repusă în stare de funcționare, la sfîrșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie. Am în vedere în primul rînd podul rutier și feroviar de la Mărăcineni, care leagă Moldova de Muntenia, și care are termenul de finalizare 1 noiembrie. în interiorul acestui termen, care este intervalul pentru cea mai dificilă lucrare, toate celelalte ar trebui să se rezolve. în nici un caz nu ar trebui să intrăm în iarnă fără drumuri reparate”, a spus președintele.
Traian Băsescu a dat asigurări că banii pentru refacerea drumurilor vor fi asigurați, chiar dacă va fi nevoie să se ia fonduri dintr-un domeniu și să se repartizeze către reparații. „în momentul de față România nu are altă prioritate și se vor amputa, dacă este nevoie, surse financiare din alte domenii pentru a se repune în stare de siguranță și de funcționare toată infrastructura afectată de inundații. Nu există altă prioritate în raport cu nevoia de a reconecta toate localitățile și de a da Moldovei funcționalitatea”, a declarat președintele Băsescu. El a spus că fondurile necesare s-ar putea lua din excedentul realizat la buget prin scăderea cotei de impozitare la 16 %. Traian Băsescu a precizat că un excedent de 4.000 de miliarde de lei a fost deja pus la dispoziția autorităților locale, de către Guvern, și va asigura refacerea drumurilor din zonele calamitate.

Militarii nu se mai spală pe mîini o lună

După primul contact cu autoritățile locale și după ce a fost informat de acestea cum stau lucrurile pe Valea Muntelui, cum sînt sinistrații ajutați și ce nevoi are zona, Traian Băsescu a coborît printre oamenii simpli. A dat mîna cu ostașii, cu jandarmii și cu pompierii. A mulțumit fiecăruia pentru ajutor. în spatele lui au început comentariile. Extrem de bucuroși, simpli militari, dar și ofițerii, și-au promis că nu se mai spală o lună pe mîini, după ce au dat mîna cu președintele. Spre disperarea SPP-iștilor, care la un moment dat au cedat, Băsescu a trecut printr-un ochi de gard spart și a mers țintă la niște jandarmi, să le spună un cuvînt de îmbărbătare.
Băsescu s-a oprit apoi la cei care asigură comunicațiile în zonă și care fac posibile decolările și aterizările elicopterelor. Președintele a avut răgaz să stea de vorbă și cu persoanele sosite din Ungaria, împreună cu o stație de potabilizare a apei. Aceeași oameni care s-au aflat acum cîteva săptămîni la Timiș, dar și în Thailanda, după tsunami, sînt acum la Comănești, pentru a asigura apă unui oraș în care robinetele au înghețat acum o săptămînă.

Băsescu, umăr la umăr cu autoritățile locale

în stilul caracteristic, președintele Băsescu a trecut cu dezinvoltură printre oameni și a găsit un cuvînt atît pentru militari sau jandarmi, cît și pentru autoritățile care, de zile bune, își îmaprt viața cu sinistrații din zona Comănești. „în dumneavoastră este speranța, acum, că oamenii au scăpat, trebuie să îi țineți și sănătoși”, i-a spus Traian Băsescu directorului de la Direcția de Sănătate Publică, Mihaela Popescu. O remarcă specifică președintelui, care a stîrnit ilaritatea generală, a fost la adresa directorului de la „Apele Române”, Tudorița Lungu, pe care președintele a acuzat-o, în glumă, că ea a adus apele. Băsescu s-a arătat surprins de cantitatea mare de apă minerală aflată pe stadionul din Comănești și i-a spus subprefectului Constantin Avram să o distribuie eficient.
Omul căruia președintele i-a acordat cea mai mare atenție a fost, de departe, generalul Nicolae Rugină, șeful Comandamentului Teritorial de Jandarmi. Pe tot parcursul vizitei, Traian Băsescu a dorit să îl aibă alături pe general și a observat ori de cîte ori acesta a făcut un pas mai în spatele oamenilor politici. „Dați-vă mai aproape, domnule Rugină. Era să vă trimit la Vrancea, dar m-am gîndit că aveți treabă aici”, i-a spus Băsescu generalului, în zgomotele elicopterelor care aterizau și decolau necontenit. „Unde e generalul Rugină?”, a întrebat de vreo două ori Băsescu, încă de la aterizarea la Comănești. De altfel, la finalul vizitei, președintele României i-a mulțumit lui Nicolae Rugină, dar și subprefectului Constantin Avram. Prefectul Gabriel Berca, primarul Romeo Stavarache sau președintele Consiliului Județean, Dragoș Benea, oficialități care s-au grăbit să ajungă la Comănești, să îl prindă pe președinte, au primit strîngeri de mîini și urări de succes. (Nicoleta BICHESCU, Ovidiu PAULIUC)

pe raster

Defișările și gaterele, eterna problemă

Sulfina Barbu, ministrul Mediului, a fost ieri în zonele calamitate din
aval de Comănești, iar concluzia este una, de acum, cunoscută: de
vină pentru potop sînt defrișările masive. în plus, a mai spus
ministrul, o parte din vină o poartă și gaterele, care au acționat ca
niște obstacole în calea apelor. Un astfel de gater a fost văzut de
ministru la Ciobănuș, unde apa și-a schimbat cursul din cauza
obstacolului și a mers peste casele oamenilor. Ministrul a mai
precizat că defrișările cele mai importante s-au practicat pe
proprietăți particulare, în urma retrocedărilor fără prea mult
discernămînt. „La astfel de debite oricum nu se putea face nimic.
Dar primarii măcar puteau să dea amenzi mai mari celor care și-au
amplasat gaterele în locuri nepermise sau celor care au tăiat
pădurea fără autorizație. Această tragedie ar trebui să
responsabilizeze autoritățile locale”, a mai spus ministrul Sulfina
Barbu.

Pericol mare de epidemii

Una dintre cele mai mari probleme ale localităților rurale de pe
Valea Trotușului este lipsa oricărei surse de apă potabilă, după ce
toate fîntînile și izvoarele accesibile au fost îngropate în mîl.
Pericolul de epidemii este, în aceste condiții, enorm, iar măsurile
sînt pe măsură. în paralel cu livrările de apă îmbuteliată cu ajutorul
elicopterelor – circa un milion de litri, după cum apreciază
subprefectul Constantin Avram – au intrat în funcțiune măsurile
Direcției de Sănătate Publică (DSP), pentru evitarea apariției
îmbolnăvărilor sau chiar a unor epidemii. Doctorul Mihaela
Popescu, directorul DSP Bacău, ne-a declarat că una dintre
măsurile absolut necesare este decontaminarea fîntînilor. „Este
foarte important ca oamenii să știe că turnarea de substanțe
dezinfectante peste apa din fîntîni nu are absolut nici un efect. Mai
întîi, trebuie golite fîntînile, iar cînd nivelul apei ajunge cel mai
scăzut, atunci este momentul să fie aruncată substanța, numită
Javel”, ne-a declarat Mihaela Popescu. Au mai ajuns în zonă
40.000 de tablete de cloramină, tot pentru decontaminarea apei.
DSP este în plină campanie de catagrafiere și vaccinare împotriva
tifosului și hepatitei. De asemenea, se trimit în zonele izolate
substanțe de rehidratare. Un ajutor consistent de medicamente a
sosit la Bacău din Polonia, adică 1,5 tone de antibiotice și
antidiareice, urmînd ca acestea să ajungă mai întîi la Comănești, iar
apoi, tot cu elicopterele, la sinistrați. După cum a asigurat dr.
Mihaela Popescu, toate medicamentele considerate necesare în
zonele lovite de dezastru au fost asigurate și trimise. O altă
problemă majoră, cea a insulinei pentru bolnavii de diabet, a fost
rezolvată, prin aducerea unui frigider special la Comănești și
asigurarea medicamentului. De amintit că o mulțime de bolnavi de
diabet au rămas fără medicamentul vital, după ce apele au ras totul
în cale.
Asistența medicală în zonele distruse este asigurată de medicii de
familie, care fac serviciu de permanență, dar și prin intermediul
medicilor detașați în zonă, cantonați în șase puncte sanitare. Patru
dintre aceștia sînt transportați cu elicopterul, pentru că alt fel de
acces este încă imposibil. Șeful DSP Bacău a mai spus că vor fi
mobilizați medici din toate unitățile sanitare ale Bacăului pentru a
asigura asistența în zonele calamitate. Chiar și președintele
Băsescu i-a cerut acest lucru, precizînd că în medici stă toată
speranța acum, după ce partea cea mai grea a dezastrului a trecut.
O situație specială este cea a gravidelor din zonele calamitate. „Am
făcut evidența tuturor gravidelor ajunse în lunile a 8-a sau a 9-a și le
aducem la spitale cu elicopterul, ca să prevenim nașterile în locurile
unde se află ele acum și unde condițiile sînt, evident, improprii”, ne-
a declarat șeful DSP.
O altă problemă pe care dr. Mihaela Popescu încerca să o rezolve
ieri la Comănești este modul în care au fost distribuite
medicamentele primite de către unii primari de pe Valea Trotușului.
„Aici sosesc medicamente de 500 de milioane de lei și nu ne
permitem să facem greșeli. Sînt doi primari care au primit
medicamente și le-au împărțit după bunul plac. Acțiunea se face
strict după indicația medicilor, în funcție de cazurile cele mai grave”,
a spus șeful DSP.
Zonele devastate gem însă și de animale moarte, problemă pe
care, conform Mihaelei Popescu, trebuie să o rezolve primăriile.

Ungurii, din Banat la Comănești

La Comănești sînt cozi enorme la izoarele și fîntînile din oraș. Ieri a
sosit acolo și o stație mobilă de tratare a apei, care urma să intre în
funcțiune și să suplimenteze aportul de apă potabilă. Stația vine din
Ungaria, de unde însă a plecat mai întîi la inundațiile din Banat, iar
acum a ajuns și la Comănești, pentru a ajuta orașul. Conform
directorului tehnic al Direcției Apelor Siret, Emil Vamanu, reluarea
normală a alimentării cu apă se va face probabil vineri sau sîmbătă,
după cum ajung la Comănești țevile care să le înlocuiască pe cele
distruse și după cît de repede sînt montate. (Nicoleta BICHESCU,
Ovidiu PAULIUC)

pe raster: are foto cod vizi: Zeci de oameni au stat spînzurați pe gardurile aeroportului în așteptarea permisului de intrare în aeroport

Bătaie de joc la Aeroportul Bacău în așteptarea lui Băsescu

• excesul de zel a autorităților a mers pînă acolo încît au dat ordine ca nimeni să nu staționeze în aerogară, nici măcar la toaletă

Pentru a doua oară de cînd cu inundațiile activitatea civilă pe Aeroportul Bacău a fost complet paralizată. Nimeni nu a avut voie să mai intre pe aeroport începînd cu ora 14,30. Zeci de oameni de ordine, gardieni publici, servicii speciale, toată lumea era în păr la aeroport și nu puteai să miști un pas fără ca cineva să te urmărească ca nu cumva să plasezi bomba, pe care o țineai ascunsă în reportofon, într-unul din tufișurile care fuseseră, scărpinate cu sîrg mai înainte, de alți oameni de ordine. Nici la agențiile aeriene care au birouri în incinta aeroportului ne se putea intra și cu atît mai puțin în aerogară. Pe la ora 15,30 a început să se adune lumea, fie ca să-și aștepte rubedeniile care veneau din Italia, fie ca să plece în Italia. Nici unii nici alții nu au avut acces nici măcar în curte. Zeci de oameni, unii cu copii, alții mai în vîrstă au stat pînă aproape la ora 18,00 în soare. Fie în mașini, fie direct pe iarba din fața Aeroportului, pentru că spiritul de gospodar al celor de acolo nu bate dincolo de intrare unde ar fi putut fi puse niște bănci. în semn de minim respect pentru cei care îți calcă pragul și datorită cărora există aeroportul civil, iar salariații de aici primesc salarii frumușele.
Tot acest tărăboi a fost făcut pentru că se știa că vine președintele Traian Băsescu și primul ministru Călin Popescu Tăriceanu. Cum se știa doar că vine, dar nu și ora la care s-a putea petrece acest lucru, oamenilor de ordine li s-a trasat sarcină precisă să interzică accesul publicului în aerogară. Totul a culminiat în momentul în care a aterizat aeronava care sosea din Italia și cînd călătorii au vrut să meargă la toaletă și li s-a interzis accesul. Călătorii, uimiți peste poate, încercau să le explice acestora în italiană că nevoia lor este urgentă, așa încît oamenii de ordine au trecut cu de la ei putere peste sarcinile trasate de superiori și le-au dat voie să meargă la toaletă. Nimeni nu s-a simțit obligat să explice de ce se iau măsuri aberante, ca niciodată pînă acum, deși pe aeroportul Bacău au mai fost și președinți de țară și ambasadori, ba chiar și fețe regale.
Nimeni nu a vrut să spună cine sînt șefii care au dat aceste ordine de restricție de neimaginat. Ziariștilor, de exemplu, li s-a permis accesul doar în spațiul public, limitat ad-hoc la cîțiva metri de la intrarea în aerogară. De data asta însă se poate spune că ziariștii au fost tratați regește, pentru că săptămîna trecută, tot cu ocazia vizitei președintelui țării, jurnaliștii au fost ținuți la poarta de la intrarea pe aeroport. Acolo au stat pînă cînd nu au mai răbdat și au plecat cu toții pe la redacții. Culmea este că ei au fost răzbunați chiar de Traian Băsescu. Acesta s-a arătat dispus să facă declarații de presă, doar că autoritățile locale, venite moț să-și aștepte șeful suprem, n-au mai avut de unde să-i ia pe ziariștii alungați dincolo de poartă și nu au prea știut cum să-i explice șefului statului absența lor de la eveniment. De data asta, însă, Traian Băsescu, imprevizibil ca totdeauna, a ales să meargă direct la Comănești, fără să aterizeze în Bacău, iar autoritățile locale au plecat în grabă către stadionul trasformat în heliport de cînd cu inundațiile. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.