Volei feminin, Liga Campionilor Europeni / Știința Bacău – Volero Zurich 3:2 (-17, 25, 20, -8, 13)

Victorie la mare luptă.

Știința și-a scris marți seara o pagină de istorie, marcând prima sa victorie în Liga Campionilor, cea mai importantă competiție de club din lume. A fost un succes contra calculelor hârtiei, conform cărora Volero Zurich era favorită. Poate de aceea victoria Științei a fost mai savuroasă pentru cei aproximativ 500 de spectatori, prea puțini pentru un asemenea eveniment, dar având o atitudine lăudabilă față de echipa lor și față de meci în general.

Partida a început cu elvețiencele la timonă, care la primul time-out tehnic conduceau cu 8:3, iar apoi și-au mărit constant avantajul. Gazdelor nu le ieșea nimic, nici preluarea, nici atacul, astfel încât antrenorul Florin Grapă a început sarabanda schimbărilor. Un lucru bun pentru Știința este valoarea de ansamblu a lotului. E ceva să poți înlocui un libero de valoarea lui Vujovic cu unul de același nivel – Lucia Gaido; de asemenea, în locului lui Staelens o ai pe ridicătoarea naționalei României, Sabina Miclea. Cu toate acestea, garda elvețiană mărșăluia triumfătoare spre 1:0. Totuși, de la un moment dat Știința a început să reintre în joc prin aceea că reușea să treacă de multe ori mingea peste fileu. Tendința aceasta s-a accentuat imediat după ce Volero a câștigat primul set. Pentru început, Știința a echilibrat jocul, punând probleme la preluare, blocând mai eficient și atacând de multe ori necruțător. Bacăul încă se mai clătina spre finalul setului secund, atunci când Volero a avut două mingi pentru punctul 25, dar Știința a zvâcnit egalând la 24; elvețiencele au avut o nouă minge de set, salvată de studente, care imediat au mai câștigat două puncte pentru a egala la 1.

Tendința crescătoare a gazdelor a continuat în setul al treilea, pe care l-au dominat de la un cap la altul, având chiar și 9 puncte avantaj (19:10). A funcționat din nou foarte bine tandemul Staelens-Sosa (argentinianca revenind în sfârșit de la echipa națională), dar perioade bune au mai avut și Sobo sau Potokar. Că s-a terminat la o diferență rezonabilă actul al treilea, asta s-a înscris în noul trend al partidei, cel de revenire în prim-plan a formației oaspete. În setul al patrulea, diferența dintre Volero și Știința a fost dezamăgitoare pentru public. Cubaneza Carace Opon, cu ale sale servicii din săritură, producea panică în sextetul băcăuan, iar Rykhliuk marca puncte pe bandă rulantă. De altfel, rar o jucătoare poate puncta de 37 de ori într-un meci, cum a izbutit contra Științei ucrainenaca de 1,93 m. În volei poate exista totuși un aspect total diferit de la un set la altul. Așa a fost în tie-break, care ne-a arătat din nou două echipe aflate în echilibru. Terenurile s-au schimbat la 8:7 pentru Știința, dar Volero a revenit pentru 8:9, singura dată când a mai condus. În rest, s-a mai consemnat egalitatea la 12 și 13, Știința obținând cele două puncte ale victoriei cu publicul în picioare.

Declarații după meci

– Florin Grapă, antrenor Știința: „A fost un meci greu pentru noi și foarte echilibrat. Liga Campionilor este o altă lume. Mă bucur că am câștigat în fața unei echipe cu state vechi în această competiție și care era considerată pe bună dreptate favorită. Putea câștiga oricare dintre cele două formații, dar Dumnezeu a ținut cu noi. Diferența în final a făcut-o plusul de atenție al jucătoarelor noastre. Le-am spus la pauza dintre seturile patru și cinci, că este chiar mai bine că am pierdut lamentabil setul patru și că putem reveni. Cred că adversarii au crezut că suntem terminați și și-au pierdut în felul acesta concentrarea”.

– Jan Jose de Brandt, antrenor Volero: „Știam că va fi un meci greu dar, normal, am venit să câștigăm. Îl felicit pe colegul meu de la Bacău pentru victorie și pentru meci. Desigur, cred că noi am pierdut azi un punct. În opinia mea, lupta pentru locul 2 în grupă rămâne deschisă, pentru locul 1 Dinamo Kazan fiind favorită certă”.
– Denisa Rogojinaru, Știința: „Am început meciul mai crispate, dar apoi ne-am dat drumul la joc. A fost o victorie frumoasă, iar noi sperăm să fie și altele în continuare”.

Peter KELMANN