Lenin scria în 1904 cartea „Un pas înainte, doi pași înapoi”, al cărei titlu le dă dese ocazii comentatorilor diferitelor fenomene politice, sociale sau economice din România ultimilor 24 de ani să îl citeze. „Guvernul României practică această politică în fiecare zi” – spun ei, arătând la butada lansată de Lenin.
Valabil și pentru ceea ce intenționează, acum, Guvernul Ponta cu privire la controversata problemă a accizelor la carburanți. Adică, de astăzi se încasează de la transportatori șapte cenți în plus la litrul de carburant, dar pentru a nu-și urca prea mult lumea în cap, tocmai în preajma alegerilor pentru europarlamentare și la puțin timp până la alegerile prezidențiale, promite să dea înapoi patru din cei șapte cenți. Adică, se fac șapte pași înainte, în acest caz, dar și patru înapoi. Sună cunoscut.
„Am stat de vorbă cu Uniunea Națională a Transportatorilor – spunea, sfătos, Victor Ponta – și am întrebat: domn’e, care e efectul asupra voastră a acestei accize? Și mi-au zis: iată ce se întâmplă, s-ar putea să alimentăm mai mult în Ungaria sau să alimentăm tranzitul. Și, bun, care e soluția? Păi, uite cum se întâmplă în șase țări din Uniunea Europeană: măriți cu șapte eurocenți, dar dacă vă aducem factura prin care am cumpărat în mod corect, legal, de la benzinărie, dați-ne înapoi o parte din această creștere de acciză.” În concluzie, chiar transportatorii au găsit soluția, iar Guvernul nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i pute. Adică, toată lumea fericită și cu lacrimi pe obraz.
Însă transportatorii fac și ei precizări și spun că lucrurile nu stau chiar așa, pentru că mărinimia guvernanților, iată, nu merge până la capăt, deoarece vizează doar transportul de mărfuri, nu și pe cel de persoane. „Susținem cu tărie ca aplicarea rambursării accizei suplimentare la carburant să includă și firmele de transport persoane care operează autovehicule de peste 1 plus 8 locuri, de transport public (contracost) și în cont propriu licențiat, nu doar pentru firmele de transport marfă. Aplicarea acestei măsuri pentru aceste companii este de o importanță deosebită deoarece permite menținerea costurilor plătite de pasageri în acest moment” – spune chiar Uniunea Transportatorilor.
Am folosit citate și dintr-o parte și din cealaltă, să nu mi se impute, cumva, trunchierea informațiilor. Este evident că a plăti, în final, doar trei cenți în loc de șapte la buget înseamnă o povară mult mai mică. Dar, după modelul rambursării taxei pe valoarea adăugată, nu vor apărea oare sincope, întârzieri, prin care banul investitorului privat și, în definitiv, al plătitorului primar sau consumatorului final, populația, să stea în buzunarul statului mult și bine, să facă pui și să îngrașe beneficiarii plăților de la buget, care sunt, de regulă, cei cu proptele la Guvern sau prin mediile politice aflate la Putere? Pentru a nu mai spune cât de bine bătute în cuie rămân prețurile și tarifele majorate din cauza taxelor și impozitelor tot mai numeroase și cât de greu revin la normal odată ce o taxă sau un impozit sunt anulate.
Lasă un răspuns