Zi „neagră” în calendar

Creștinii serbează ânălțarea Sfintei Cruci

Creștinii ortodocși și romano-catolici serbează vineri, 14 septembrie, cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate Sfintei Cruci, anume ânălțarea Sfintei Cruci. Este o rememorare a momentului aflării Crucii pe care a fost răstignit Mîntuitorul și înălțarea ei solemnă în văzul poporului în ziua de 14 septembrie 335. Tot astăzi se reamintește aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perși în biserica Sfîntului Mormînt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim. în anul 335, în ziua de 13 septembrie a avut loc sfințirea bisericii construite de împăratul Constantin cel Mare deasupra mormîntului Domnului, iar a doua zi episcopul Macarie al Ierusalimului a arătat tuturor, pentru prima dată, sfîntul lemn al Crucii Răstignirii. De atunci, a rămas definitiv ziua de 14 septembrie, ca sărbătoare a „ânălțării” sau „Arătării” Sfintei Cruci. La început, sărbătoarea avea un caracter local și era cerebrată numai la Ierusalim, unde, se păstra lemnul Crucii Răstignirii, de la descoperirea lui pînă la 634, cînd a fost dus la Constantinopol. Procesiunea solemnă, prin care se cinstea odinioară Sfînta Cruce în Cetatea Sfîntă, s-a păstrat acolo pînă astăzi. Cu timpul, sărbătoarea s-a întins și în Constantinopol (secolul V), unde ceremonialul ei a primit o nouă strălucire și dezvoltare, mai ales din sec. VII, cînd Sfîntul Lemn a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol. în calendarul roman, sărbătoarea ânălțării Sfintei Cruci a fost introdusă de papa Serghie I.
Răstignirii, de la descoperirea lui pînă la 634, cînd a fost dus la Constantinopol. Procesiunea solemnă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!