CORABIA DEȘERTULUI
Doru CIUCESCU
înainte de a pleca în Africa, unde am acordat asistență didactică, știam despre cămilă că este un mamifer artiodactil (cu număr par de degete) rumegător, cu una (camelus dromadarius) sau două cocoașe (camelus bactrianus). Mai cunoșteam că este folosită la transportul poverilor în zonele aride, motiv pentru care mai este denumită și „corabia deșertului”.
în 1984, la începutul lunii mai, m-am aventurat cu autoturismul „Dacia 1310″, adus din România, să parcurg mii de kilometri prin acest imens deșert african, dar nu prin nisipul dunelor sau grohotișul hamadelor, ca la raliul Paris-Dakar, ci pe șosele betonate, aflate într-o stare surprinzător de bună. Știam că este necesar să fiu bine aprovizionat cu benzină și apă pentru un parcurs de minim 500 de kilometri, deoarece localitățile sînt foarte rare. Totuși, dacă staționam cinci minute pe marginea drumului, apăreau… oameni, în special copii, care cereau apă. Soția mea, Ella, le oferea acest lichid vital în pahare de unică folosință, nu atît pentru a evita așa-numitul blestem al deșertului, cît pentru a-i ajuta pe cei în nevoi reale. în timpul acestor întîlniri încercam să aflu amănunte despre viața lor de nomazi în Sahara, dar comunicarea suferea deoarece copiii nu vorbeau limba franceză.
S-a întîmplat ca să obțin mai multe informații cu ajutorul lui Baiir (Cămiloi) Aalim (Savant), un motociclist belgian de origine algeriană, care s-a oprit lîngă autoturismul nostru și s-a oferit să fie translator. Așa am aflat, de exemplu, că în deșert copiii mănîncă foarte rar… fructe sau… legume, dar consumă zilnic lapte de cămilă. Apoi, copiii au plecat și a urmat un alt dialog:
– Laptele de cămilă conține tot atîtea proteine ca cel de vacă, a ținut să precizeze algeriano-belgianul.
– Conține și vitamina C?, a dorit să știe Ella.
– Desigur, doamnă. Un litru de lapte de cămilă conține 35 grame de vitamina C, de trei ori mai mult decît cel de vacă , dar și multe alte vitamine sau minerale. Din acest motiv beduinii nu se îmbolnăvesc de pelagră. De asemenea, femeile îl folosesc ca unguent pentru înfrumusețarea tenului.
– Foarte interesant!, a exclamat doamna Marie-Curieuse (Curioasa) Aalim, ocupanta locului din spate al motocicletei.
– în plus, laptele de cămilă nu coagulează, fiind ușor digerabil.
– Am citit că oamenii deșertului apreciază carnea de cămilă, nu-i așa?, am dorit eu să profit de prezența unui fost localnic pentru a mă informa.
– Carnea de cămilă nu conține, practic, colesterol. Grăsimea se găsește numai în cocoașă, ca o rezervă alimentară și izolator termic pentru temperaturi cuprinse între plus și minus 50 de grade Celsius. Apropo, să vă spun un banc african: un elefant întreabă: „De ce ugerul tău este pe… spate?”. Cămila răspunde: „Această întrebare idioată vine de la cineva care are un penis pe… față”.
– Cămila este foarte apreciată de nomazii deșertului, am încercat eu să schimb subiectul discuției.
– Desigur, cămila este folosită și ca monedă de schimb, a aprobat algeriano-belgianul.
– Pot și eu să confirm acest lucru, a intervenit doamna Aalim. Acum
cîteva zile, un tuareg din deșert i-a propus soțului meu să mă vîndă pentru… 30 de cămile! Ce credeți că a făcut Baiir?
– A refuzat, bineînțeles, a răspuns Ella.
– Numai că înainte de a da răspunsul s-a gîndit un minut, care mi s-a părut o eternitate, a continuat Curieuse.
– în acel moment încercam să-mi imaginez cum aș intra cu 30 de cămile în… apartamentul nostru din Bruxelles, a explicat Baiir.
– Noi trebuie să plecăm, deoarece avem o întîlnire importantă la Touggourt, am încercat eu să întrerup discuția pe teme africane.
– Stați să vă mai spun de ce algerienii și malienii mai numesc cămila și Citroën 2 CV (doi cai putere), a mai dorit să ne informeze Baiir.
– Este tot un banc african?, a întrebat Ella, puțin iritată.
– Nu, iar explicația o s-o aflați dăltuită în marmura monumentului Citroën din centrul orașului, a răspuns Baiir, după care ne-am despărțit amical.
Peste cîteva zile am sosit la Touggourt, un fel de semi-oază mare cît să încapă cîteva sute de mii de locuitori și zeci de mii de curmali. în centrul civic relativ modern am admirat construcția primăriei și piața din față în mijlocul căreia trona un obelisc placat cu marmură cărămizie în formă de prismă hexagonală cu latura de aproximativ un metru și înălțimea de circa 15 metri. Pe o față se găsea gravată o linie în zig-zag care reprezenta traseul raliului automobilistic care a început la Touggourt pe 17 decembrie 1922 și s-a terminat la Tombouctou, pe 7 ianuarie 1923. Cele cinci mașini utilizate au fost de tip Citroën P2, proiectate de inginerul Adoplphe Këese, la care roțile din față erau echipate cu pneuri din cauciuc monobloc, iar cele din spate erau, de fapt, niște șenile. Pe o altă față am citit numele echipajului format din zece persoane condus de Georges-Marie Haardt și Louis Audoin-Debreuil. Spre seară am plecat la hotel, iar în parcare am văzut o motocicletă cu apărătorile de la roți cam șifonate. Lîngă ea se afla familia… Aalim.
– Bună ziua. Ce s-a întîmplat cu motocicleta?, am întrebat eu, îngrijorat.
– Bună ziua. Nimic grav. O să vă răspund tot printr-un banc african, a replicat Baiir, surîzînd ușor.
– încă un banc african?, s-a mirat Ella.
– Nu vă impacientați, deoarece acesta este un banc african de excepție, adică unul dintre puținele care sînt nevulgare. Ascultați! Un tuareg își întreabă vecinul de cort: „De ce cămila ta este înfășată cu pansamente pe picioare?”. Bărbatul răspunde: „Soția mea a încercat să învețe să călărească o cămilă și a… derapat pe o dună, făcînd… un mic accident”.
– Interesant banc, am concluzionat eu.
– Știți bancul despre cămila sudaneză?, a mai întrebat Baiir.
– Nu, am răspuns eu, sperînd că este tot un banc african de… excepție.
– Ascultați! Un tuareg din Niger a cumpărat o cămilă din Sudan, despre care se spunea că are ugerul mare. Faptul s-a adeverit; cămila sudaneză dădea mai mult lapte decît celelate cămile ale tuaregului. Atunci, fericitul cumpărător s-a hotărît să o prăsească. A dus-o la un cămiloi, dar cămila mișca din fund cînd la dreapta, cînd la stînga și monta a fost ratată. Tuaregul s-a gîndit să meargă la înțeleptul satului ca să-i ceară sfatul. Bătrînul l-a ascultat atent și apoi l-a întrebat: „Cămila este din Sudan?”. Tuaregul s-a minunat de înțelepciunea celui din fața lui și l-a întrebat, uimit: „Cum de ați știut că este vorba de o cămilă sudaneză?”. Bătrînul a răspuns cu un zîmbet trist: „Una dintre soțiile mele este tot din Sudan”… De ce ugerul tău este pe… spate?”. Cămil
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.