31 August este Ziua Limbii Române

Pe 31 August se va serba, ca în fiecare an, ca urmare a Legii nr. 53/2013, votată de Parlamentul României, Ziua Limbii Române, care „poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinatate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.

Doru CIUCESCU

Această sărbătoare a fost precedată în arealul românismului încă din 31 August 1988, când Sovietul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (precedesorea Republicii Moldova), în contextul destrămării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (proces de destrămare încheiat oficial pe 25 decembrie 1991), a instituit Limba noastră cea română. Atunci, grafia chirilică a fost înlocuită cu cea latină, iar denumirea de „moldovenească” a fost înlocuită cu limba română. În 1994, sub preşedenţia lui Mircea Snegur, denumirea acestei sărbători a fost schimbată în Limba noastră. Ulterior, în 2004, sub preşedenţia comunistă a lui Vladimir Voronin, s-a instituit comasarea acestei sărbători cu Ziua Independenţei (27 august), sub denumirea de Ziua Republicii, hotărâre care nu a fost realizată în mod practic, datorită marii presiuni populare, manifestarea Limba noastră cea română fiind organizată anual pe 31 August. Din 2007, cel puţin în Chişinău, de când primar general este liberalul (Partidul Liberal) Dorin Chirtoacă, acestei sărbători i s-a redat denumirea de Limba noastră cea română.

Ca un scurt memento, limba română este o limbă dacoromână şi face parte din grupa limbilor neolatine. În ciuda năvălirii popoarelor migratoare, în special a slavilor, hunilor şi cumanilor, limba română s-a păstrat, devenind o insulă dacolatină într-o mare slavo-ungară, ea permiţând instituirea statelor româneşti, inclusiv a României Mari, model de patrie a românismului.

Primul document nebisericesc scris în limba română, descoperit până în prezent, este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, fiind datat în 1521. În „Descriptio Moldaviæ”, Dimitrie Cantemir afirmă că în Moldova s-a scris cu grafie latină până în 1439, în urma Conciliului de la Florenţa, când domnitorul Alexandru cel Bun a introdus grafia chirilică cu specific românesc, având diacritice. Grafia latină a fost introdusă pe 10 iulie 1862 în Principatele Române de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiind menţinută şi în prezent pe teritoriul actualei Românii. În urma dictatului Moscovei din 26 iunie 1940, în spaţiul nistro-prutean a fost reintrodusă grafia chirilică, fapt repetat şi după 23 august 1944, când Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Insula Şerpilor au trecut în administraţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

În prezent, limba română este limbă maternă pentru circa 90 şi 75 de procente din locuitorii României, respectiv Republicii Moldova (sub denumirea de limbă moldovenească, chiar dacă în mod oficial este recunoscută identitatea ei cu limba română). În Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, limba română este recunoscută ca limbă oficială, alături de sârbă, croată, maghiară, ruteană şi slovacă. Limba română este vorbită de mai mult de 3 milioane de români din diasporă. De asemenea, ea este vorbită de circa 400.000 de cetăţeni israelieni. Limba română, alături de limbile bulgară, greacă, rusă şi sârbă, este vorbită oficial în Statul Monastic Muntele Athos, mai precis în schiturile Podromu şi Lacu.
Ziua Limbii Române este încă o ocazie de a aduce un pios omagiu limbii poporului român, celei în jurul căreia noi, românii, ne-am unit şi am creat un stat în care putem trăi româneşte.