Falimentul unui vis frumos

Mă număr printre cei care chiar au primit cu entuziasm (la vremea aceea!) ideea privatizării, modernizării și dezvoltării Aeroportului Internațional „George Enescu” din Bacău. E drept că am privit cu o anume suspiciune către concesionarul Iordache, „drumar” cu un istoric încâlcit, dar mi-am zis că în România pot exista și afaceri cinstite. M-am înșelat! Nu știu ce comisioane nu au fost plătite la timp și cui ar fi trebuit, însă iată că deja contractul de concesiune a fost reziliat. Din visul frumos al ridicării marelui aeroport băcăuan s-a ales (deocamdată) praful. Zicea frumos – cu ani în urmă, la „moșirea” afacerii – președintele Consiliului Județean: „Un kilometru de autostradă te duce către nicăieri; un kilometru de pistă îți deschide lumea!”. Au rămas doar vorbele…

Bacăul are toate avantajele: este în centrul Moldovei, pista este a treia ca lungime din țară (dacă între timp nu s-au modernizat alte aeroporturi…), iar accesul către celelalte orașe din zonă este foarte ușor. Aveam nevoie doar de investitori cinstiți și politicieni locali insistenți. Spun asta deoarece privesc invidios către Iași. Sâmbătă, liberalii de-acolo au anunțat că vor face presiuni la Guvern pentru a se include în Bugetul pe 2014 suma de 20 de milioane de euro pentru cofinanțarea proiectelor de modernizare a Aeroportului Internațional Iași. „Ai noștri” îi dăduseră Aeroportul pentru 35 de ani lui Nelu Iordache pentru o promisiune de investiție (în timp!) de 42 de milioane de euro… Ieșenii cer de la Guvern jumătate din această sumă într-un singur an. Probabil că vor primi banii din impozitele tuturor românilor pentru că echipa de politicieni locali este unită atunci când se pun în discuție proiecte majore pentru comunitate. În ultimii ani, cine a fost atent la cele ce se întâmplă la Iași a observat că peneliști, pesediști, pedeliști sau conservatori, toți au „cântat” aceeași arie la autoritățile din București. Pe Aeroportul din Iași operează Tarom, liniile aeriene austriece și companii low-cost. Au modernizat terminalul, au amenajat o parcare păzită și arată a aerogară.

Noi cu ce ne-am ales? Cu gropi pe marginea pistei, cu un terminal de tot râsul și cu o situație confuză, mai rea – organizatoric – decât înainte de afacerea cu Blue Air. Este momentul pentru oficialii locali – parlamentari, funcționari de stat, lideri de partide și toți care s-au ales cu funcții și demnități pe baza voturilor primite de la băcăuani – să stabilească o strategie comună, în avantajul oamenilor, nu doar pentru rezolvarea interesor particulare imediate. După câte „tunuri” s-au dat în județul ăsta și după ce atâția semidocți și golănași au devenit mari afaceriști și politicieni, poate a venit vremea ca ei să restituie ceva societății care i-a scos din periferia vieții lor. Aeroportul nu este doar un moft. Când s-a închis Metalurgica au suferit două mii de familii. Aeroportul Bacău înseamnă dreptul de ajunge acasă pentru câteva zeci de mii de băcăuani (și sute de mii de moldoveni) ce muncesc în străinătate, înseamnă deschiderea către lume a economiei județului, înseamnă locuri de muncă (directe și indirecte), înseamnă afaceri mai stabile și cu perspective mai bune. Stimați aleși (de orice coloratură sunteți!), faceți un exercițiu de bunăvoință fată de electoratul vostru și rezolvați această problemă. Iar dacă sunt inși care se opun, spuneți-ne și nouă ca să știm în cine dăm cu votul!
Ștefan RADU