Vasile PRUTEANU
După prestațiile furibunde ale dlui Băsescu, care vorbește mereu în numele românilor, ai zice că iubește România până la nebunie. O iubește și o confiscă în interes personal. După ce și-a luat moșie la Nana, după ce și-a propulsat fiica cea mică în Parlamentul European cu „succesuri” uluitoare, după ce l-a înzestrat pe iubitul fiicei-notar cu 10 milioane de euro, punându-l în posesia averilor brătienilor, n-ai putea zice că nu-și iubește moșia și neamul lui cel prădalnic. Ce poate fi mai ofensator ca, fiind cum ești, să te substitui nației, să vorbești în numele ei arătând cu degetul spre alții si să-i acuzi de lipsă de patriotism?
Aș aminti doar câteva fapte ale iubirii de țară de către dl Băsescu. A zis că Marea Neagră este un lac rusesc. Rușii au tăcut, dar ne-au pus cel mai usturător preț pe gazele naturale. Zice tot timpul că justiția e atacată – adio Schengen. A zis că regele Mihai e trădător, averile regale acumulate de Carol I și Ferdinand s-au dus la fiul nelegitim al celui ce de bunăvoie a renunțat la tron, iar casă regală e una țigănească cu doi regi. Cam așa iubește dl Băsescu România și justiția. Adică dreptatea. De la astfel de poziții publice vine și țâfna președintei ICCJ, care ne amenință că nu avem voie să comentăm hotărârile judecătorești. Ba avem, doamnă! Odată date le putem comenta după merit. Dacă o instanță îi atribuie unui șarlatan (în baza unor acte false) terenul a patru comune, trebuie să tăcem? Mi se pare o nerozie. O fi ăsta patriotism? Ce are a face România cu Băsescu, Udrea, Funeriu, M.R. Ungureanu, Videanu, Berceanu, Neamțu sau Anastase? Au pus ei și alții ca ei monopol pe duhul național? I-a consacrat Dumnezeu ca întrupări ale neamului? Sau poate Iadul își aruncă prin ei negurile smolite!
S-a prăbușit un avion. De aproape trei săptămâni se caută nu atât vinovații, cât mai ales nod în papura politică. Cine a avut răspunderi și nu le-a onorat a demisionat fără a crâcni. Numai pe generalul Opriș nu-l clintește nimeni, fiind protejat de dl Băsescu din motive mai mult decât obscure. Din atitudinile prezidențiale rezultă că România de astăzi e cea mai tristă variantă a moștenirii totalitare, cu întregul ei alai de obediență, oportunism și nerușinare. Am putea crede că președintele se va resemna după expirarea mandatului. După câtă sete de putere are, n-aș crede. Mai curând cred că, prin promovarea insidioasă a Partidului Mișcarea Populară, urmărește eternizarea în conducerea țării, fie și „numai” ca prim-ministru!?! Să ne trezim iar cu el în „vârful” guvernării ar fi pentru noi ca un drog inhalat și un somnifer al cărui efect ne-ar ține adormiți pentru multă vreme.
ubbu a zis
uite-l pe anton pan