Fasonatorii mecanici (drujbarii) Cristian Vintilă (Ocolul silvic Mănăstirea Cașin), Costică Ardeleanu (OS Dărmănești) și Vasile Pruteanu (OS Oituz) sunt câștigătorii din acest an (ediția a V-a) a Campionatului Național al Fasonatorilor Mecanici Forestieri – faza pe județ. Ei au ocupat primele trei locuri după ce au obținut câte 788 de puncte (locul I), 778 pct. (locul al II-lea), respectiv 674 pct. (locul al III-lea), în ordinea pe care am prezentat-o. Campionatul „Cel mai bun fasonator mecanic” este organizat de Romsilva și va avea faza națională în perioada 24 – 27 iunie, în județul Alba. Anul trecut, faza națională a avut loc la Slănic Moldova.
„Scopul pe termen scurt al competiție – ne-a declarat inginerul Gheorghe Popa, responsabilul cu formarea profesională a silvicultorilor Direcției Silvice Bacău – este prezentarea ultimelor realizări din domeniul exploatărilor forestiere, a utilajelor pentru silvicultură și exploatări forestiere și a celor mai noi echipamente de protecție pentru muncitorii forestieri. Pe termen lung, însă, se urmărește creșterea aprecierii de care se bucură profesiunea de fasonator mecanic și de a îndrepta atenția generală către această profesie, la nivel național și chiar intyernațional. Nu în ultimul timp, admirăm, în aceste competiții măiestria profesională a muncitorilor forestieri de la noi”.
Concursurile au început cu zeci ani în urmă, în diferite părți ale lumii. dezvoltarea fierăstrăaielor mecanice (a drujbelor), în anii ’50 ai secolului trecut, a deschis o nouă etapă în fasonatul lemnului, iar astfel de probe au fost introduse în concurs și la nivel internațional.
Concursul – un spectacol de îndemânare
Ocolul silvic Oituz, prin Unitatea de producție 5 Buciaș din Mănăstirea Cașin, a avut onoarea de a fi, în acest an, gazda etapei județene a campionatului, datorită rezultatelor obținute anul trecut de concurenții săi. Gheorghe Popa ne-a explicat în ce constă, de fapt, probele acestui fel de concurs, care nu sunt ușoare și presupun mare măiestrie profesională. „La proba Doborârea arborilor – ne-a explicat inginerul -, se aleg arbori cu diametrul între 28 și 38 cm. Se cronometrează timpul și direcția de doborâre. Concurentul își alege direcția, se bate, central, un țăruș de 2 m și se ia în calcul, stânga și dreapta, câte un metru. Arborele trebuie doborât cât mai aproape de țărușul din centru. Fiecare centrimetru de deviere se penalizează cu câte un punct.” De asemenea, se au în vedere adâncimea și unghiul tapei (al penei care se taie inițial în trunchiul arborelui, incisiv). Adâncimea trebuie să fie cam o treime din grosimea arborelui, dar nu mai mult de 15 cm, iar unghiul cât mai aproape de 45 de grade. Tapa dă direcția de cădere a arborelui. Fișa de punctaj va reține toate rezultatele constate în desfășurarea probleor, intrarea în concurs, purtarea echipamentului de protecție, respectarea baremurilor tehnice etc. Toate acestea se punctează cu plus sau cu minus.
Proba a doua este Curățirea de crăci. Operațiunea se execută pe arborele doborât de concurent. Suma crăcilor curățate trebuie să însumeze 90 cm. Arborele curățat nu trebuie să aibă cioturi înalte și nu trebuie făcuți pași cu fierăstrăul în mișcare pe aceeași parte a bușteanului. Se punctează timpul de execuție, numărul de crăci tăiate sau netăiate, iar cioturile mai mari de 0,5% se penalizează. Numai pentru pentru pași, penalizarea este de 20 de puncte.
De aici, concursul se mută în poligon
Probele 3 – 5 se desfășoară în poligon, pe o masă înaltă de 1,20 m. Concurentul pune pe masă motoferăstrăul cu lanțul și lama montate, iar pe lamă se face un semn, pentru a ști dacă a fost întoarsă. Se desfac cele două piulițe ale lamei, pentru ca aceasta să nu fie întoarsă, se schimbă lanțul, care se află pe masă, iar drujba este gata de lucru. Toate operațiunile sunt cronometrate și monitorizate. Timpul maxim acordat este de 60 de secunde. De acum, concurentul nu mai umblă la motoferăstrău.
Astfel, începe proba Tăierea combinată. Doi bușteni, cu diametrul de 35 cm, sunt fixați la distanță de doi metri unul de altul, așezați în unghiuri divergente. Pe părțile laterale ei sunt marcați cu două dungi colorate. Odată startul dat, concurentul execută o tăietură de jos în sus, până la dungă, apoi de sus în jos. Când rondeaua de lemn a căzut pe sol și la al doilea buștean, se oprește cronometrul. Se punctează timpul de execuție. Lățimea rondelei trebuie să fie strict de 3 – 8 cm. Se măsoară unghiurile și toate acestea se trec în fișele de punctaj.
Tăierea de precizie, ultima probă, are loc pe doi bușteni așezați pe o placă de culare închisă, la distanță de doi metri. Odată dat startul, concurentul începe să taie bușteanul de sus în jos cât mai mult, dar fără a atinge placa. Proba este încheiat când drujba a fost pusă jos. Se măsoară timpul execuției, grosimea rondelei, partea netăiată. Fiecare milimetru netăiat înseamnă un punct în minus (dacă se atinge placa nu se acordă niciun punct).
domnilor de la „ziarulde bacau” anul trecut sa tinut concursul la ocolul silvic cosava directia silvica timis, acum 2 ani sa tinut la slanic moldova , va spun sigur pentru ca am fost unul dintre participanti.