Buget de mizerie pentru județul Bacău

• județul nostru nu a primit la rectificarea bugetară decît 16 miliarde de lei, deși a solicitat aproape 600 de miliarde • unii parlamentari de Bacău, care an de an promit să se implice pentru a atrage bani mai mulți de la Guvern, habar nu au de sumele alocate județului pe care-l reprezintă • cele mai multe activități finanțate de CJ vor fi blocate

Criza financiară în care se zbate de mai mult timp Consiliul Județean (CJ) Bacău se va acutiza și mai mult în ultimele două luni rămase din acest an. Mult așteptata rectificare bugetară de toamnă a adus județului nostru sume de mizerie. Banii primiți nici nu pot fi împărțiți, atît de puțini sînt. În criza despre care vorbim nu se află doar Consiliul Județean, ci și toate celelalte instituții care primesc bani de la bugetul județului. E vorba de instituțiile de cultură, Protecția Copilului și altele, care au activități importante. Criza financiară lovește și în primăriile din județ, mai ales în cele de la țară, care așteaptă, în lipsa altor venituri, bani de salarii, reparații tot de la județ.

Consiliul Județean Bacău a reușit pînă acum să adune din venituri proprii doar 286 de miliarde de lei. Instituția a realizat doar 70,9% din încasările pe care a prognozat că le va realiza la începutul anului 2002. Mai marii Consiliului Județean au cerut în luna iunie a acestui an de la București o suplimentare a bugetului cu 600 de miliarde de lei. Acea rectificare n-a mai avut loc, iar autorităților de la Bacău li s-a cerut să mai reducă din solicitări. S-a tăiat de unde s-a putut și, în urmă cu cîteva săptămîni, s-a trimis la Guvern un necesar de 552 de miliarde de lei. Rectificarea bugetară din toamnă a fost privită de șefii județului ca o ultimă salvare. N-a fost să fie. Instituția a primit doar 16 miliarde de lei.

Dacă pentru o clipă uiți de sutele de oameni care așteaptă bani de la bugetul județului, suplimentarea acceptată de guvernanți stîrnește rîsul. Nici nu se poate altfel, dacă pui una lîngă alta solicitarea de 552 de miliarde de lei cu cele 16 miliarde acceptate. Din cele 16 miliarde de lei, 12 vor fi alocate primăriilor din județ, iar cele patru miliarde rămîn la dispoziția Consiliului Județean. Guvernul a mai repartizat județului nostru alte 1,7 miliarde de lei pentru subvențiile la căldură. Executivul a retras, în schimb, cinci miliarde de lei din TVA, bani repartizați pentru salariile profesorilor din orașe și comune.

Oricît ar vrea liderii locali PSD să lase impresia că lucrurile sînt sub control, situația este de-a dreptul dramatică. Reprezentanții Consiliului Județean spuneau săptămîna trecută că sînt anumite cheltuieli pentru care au obligatoriu nevoie de bani. Nu mai puțin de 35 de miliarde de lei sînt necesare pentru Direcția pentru Protecția Copilului, iar alte 102 miliarde de lei sînt indispensabile pentru handicapații care trăiesc în căminele-spital și plata salariilor asistenților personali care se îngrijesc de handicapații care stau acasă. Ca să nu mai vorbim de facturile neachitate de Consiliul Județean, la lucrările efectuate la drumuri, de 40 de miliarde de lei, și alte 20,9 miliarde de lei neachitate la alte activități care au avut loc în județ.

Cei mai afectați de sumele de mizerie alocate de Guvernul PSD la rectificare vor fi copiii din centrele de plasament. E una să amîni o factură pentru o lucrare la un pod și alta să nu ai bani să le asiguri copiilor din centrele de plasament mîncarea zilnică. Ca să nu mai vorbim de facturile la gaz sau energie electrică, atît de necesare pentru un trai decent în orfelinate. O mare incertitudine planează și asupra achitării la timp a salariilor angajaților din centrele de plasament, nemulțumiți și așa că în ultimele luni și-au luat lefurile cu mari întîrzieri.

Rectificarea bugetară de mizerie va crea necazuri serioase și în comunele din județ. Sînt foarte multe primării cu restanțe mari la plata salariilor asistenților personali care au sperat că vor ieși din impas odată cu rectificarea bugetară. Cu cele 12 miliarde care urmează să fie împărțite în tot județul e greu că vor ieși din criză. Ba, dimpotrivă, plățile restante se vor înmulți, iar datoriile vor crește alarmant de mult.

Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean, a recunoscut că suma este foarte mică, dar s-a abținut să facă comentarii, motivînd că trebuie să vadă mai întîi Hotărîrea de Guvern referitoare la rectificare. „Deocamdată nu pot să mă pronunț. Se știe însă că rectificarea bugetară este de obicei mai mică decît cerem. Vom încerca să acoperim necesitățile, prioritățile existente pînă la sfîrșitul anului. Nu pot să anticipez. Să văd cifrele, în maxim o zi sau două, apoi le iau și le analizez, și văd exact ce cheltuieli sînt”, au fost singurele cuvinte ale președintelui Lupu. (Eduard ADAM)

pe raster

Anul trecut, județul Bacău s-a confruntat cu o criză financiară similară în apropierea și după rectificarea bugetară din toamnă. În afară de faptul că problemele financiare s-au repetat, am mai remarcat o similitudine, care ține însă de „interesul” pe care-l poartă unii parlamentari de Bacău județului pe care-l reprezintă: cei mai mulți habar nu au de ce se întîmplă în localitatea pe care se mîndresc să spună că o reprezintă. Dacă anul trecut unii deputați spuneau că se vor zbate pentru ca la rectificare să vină bani mai mulți la Bacău, deși rectificarea avusese loc deja, acum cei mai mulți au spus că nu cunosc subiectul. De remarcat este că și unii parlamentari PSD, adică membri ai partidului aflat la putere, recunosc că ce se întîmplă este scandalos și că banii dați de Guvern sînt o adevărată bătaie de joc. Iată care au fost reacțiile celor intervievați:

Angela Bogea, deputat PRM: „Cît eram la Comisia de buget mi-a spus o fată tînără, director la minister, că s-au găsit niște sume necheltuite la Senat și Cameră. Am înțeles că sumele sînt destul de mari și că vor încerca să le dea și pe acelea. Despre bugetele locale însă nu știu, pentru că n-am primit nimic pînă acum”. După ce a aflat că județul Bacău a primit doar 16 miliarde de lei, deputatul Angela Bogea a continuat. „Dacă atît de puțin au primit, va trebui ca noi, toți deputații de Bacău, să cerem mai mult. Dar e mai greu. Eu știu că se pot aloca ulterior sume mai mari, dar nu pentru salarii, ci reparații și altele de genul acesta. Sper să ne întîlnim și să facem lobby cînd va veni rectificarea la aprobare, în Parlament. Nu am știut mai nimic. Nici conducerea Consiliului Județean nu ne-a anunțat înainte, să ne cheme și să ne spună care este problema. Eu aflu acum de la dumneavoastră”.

Radu Cătălin Mardare, prefectul județului Bacău: „Nu este o mare surpriză. Și anul trecut am ceru o sumă mai mare, în mod justificat, și am primit mai puțin. De altfel s-a vehiculat o sumă înainte de rectificare și, împărțită la 42, ieșea aproape de suma alocată. Situația nu e mult diferită anul acesta față de anul trecut. Vor rămîne, probabil, plăți ce vor fi achitate din bugetul pe anul viitor. Trebuie să trecem peste toate astea la fel cum am făcut și anul trecut”.

Valeriu Gheorghe, deputat PNL: „Acum se vede un lucru clar: Guvernul face treabă numai prin vorbe. E o lipsă de respect a Executivului față de județul Bacău, și nu numai. Au pasat de la centru tot felul de cheltuieli, dar banii nu i-au mai dat. E o mare gogomănie succesul Guvernului actual. Acum se vede că nu pot face mare lucru în plan real”.

Nicolae Sersea, deputat PSD: „De obicei, rectificarea bugetară se face la Guvern, după care e trimisă la Parlament. Noi am mai discutat , dar nu contează oricum. Întotdeauna am avut probleme de genul acesta. Se mai poate comenta ceva legat de sumă? S-au cerut 550 de miliarde, din care să zicem că 400 erau o necesitate. De la 400 de miliarde la 16 sau 17 miliarde e diferență mare. Părerea mea este că mai mult scandal va fi. Era mai bine dacă nu le dădea nimic. Dacă nu e, de unde să dai? Așa o să sară toți pe 16 miliarde, și cui să-i dai?”

Vasile Miron, deputat PSD: „Nu sînt în temă. Astăzi o să aflu. Evident că e puțin. Nu vă pot spune nimic pînă cînd nu văd cum este în toată țara”.

Dan Constantinescu, senator PNL: „Marea problemă de care suferă construcția bugetului actual este aparenta descentralizare. Guvernul a dat activitățile consiliilor județene, iar acesta le-a pasat la consiliile locale. Nu la fel s-a întîmplat cu banii. Consiliile locale nu au altă posibilitate decît să ceară bani sau, dacă nu primesc, să mărească taxele locale. Este pînă la urmă o falsă descentralizare. Problema e că ne furăm căciula, dar necazurile rămîn aceleași. În loc să ne rățoim la ministrul de resort, strigăm la Consiliul Județean sau la consiliile locale”. (E.A.)