Oameni care petrec în jurul porcilor

La români, tradiția spune că porcii crescuți peste an trebuie tăiați în ziua Sfîntului Ignatie, pe 20 decembrie, sau de Ignat, cum se spune în popor. Obiceiul, barbar în sine, este păstrat mai ales la țară, unde cam fiecare gospodar își ascute dis-de-dimineață cuțitul și taie porcul din bătătură. Tradiția s-a păstrat mai puțin printre orășeni, dar cei proveniți de la țară sau cu rude acolo nu refuză nici șoricul, considerat de unii o delicatesă, nici cîrnații și nici celelalte produse care se fac din carnea de porc. Tăierea porcului se face după un ritual specific fiecărui gospodar, dar ziua de Ignat începe obligatoriu cu o tărie. Unii chiar se apucă să alerge porcul prin curte, zice-se ca să se frăgezească. Alergat-nealergat, animalul tot la cuțit ajunge și, după aceea, într-un foc de paie. Restul, care cum se pricepe: curățatul și tranșatul. Deși bățoși de felul lor, foarte puțini bărbați se încumetă să taie personal beregata porcului. Tăierea porcului de Ignat este o tradiție și printre VIP-uri, deși destul de puțini dintre ei au mai respectat-o anul acesta

Deputatul Gheorghe a participat după 20 de ani la tăierea porcului

Deputatul Valeriu Gheorghe a participat, în acest an, la sacrificarea animalului pe care consoarta sa l-a transformat în tobă, cîrnați și friptură. „De aproape 20 de ani nu am mai fost la tăierea porcului familiei. De obicei, sacrificam animalul undeva la țară și îl aduceam acasă sub formă de carne pentru fritură sau pentru preparate. Anul acesta, am fost și eu de față, dar trebuie să recunosc că nu am contribuit cu nimic la înjunghierea porcului”, ne-a mărturisit deputatul liberal. Chiar dacă tăierea a avut loc înainte de Ignat, Valeriu Gheorghe a respectat tradiția și și-a invitat prietenii la tradiționala „pomană a porcului”, care a fost făcută după tot dichisul.

Ștefan Șerbu vrea să „cruțe” porcul cu o anestezie

Ștefan Șerbu, director la SC Drumuri Județene SA Bacău, așteaptă cu înfrigurare ziua de 28 decembrie, cînd va participa la sacrificarea porcului, împreună cu familia, la Sascut. Animalul va fi sacrificat atît de tîrziu deoarece părinții directorului au ținut tot postul, iar prepararea porcului implică și degustarea bucatelor. „Am decis să-l tăiem după Crăciun. I-am necăjit pe părinți cu noua lege care prevede anestezierea și împușcarea porcului și le-am propus chiar să le iau o armă. Dar ei sînt adepții sacrificării după rețeta moștenită din străbuni”, ne-a spus directorul Șerbu. El este unul dintre pionii principali la pregătirea preparatelor din carnea guițătorilor. „Eu nu tai porcul, pentru că mi-e milă, dar apoi îmi dau tot concursul. Porcul se dă cu sare și se învelește cu pături. Apoi se pun copiii pe porc, că să fie rumeni, sănătoși și grași ca acesta. Eu curăț porcul, îl pîrlesc cu butelia, îl ajut la tranșare pe tata, și alegem bucăți frumoase pentru fum. Tăierea este un eveniment la care se adună toate rudele. Timp de două săptămîni, fiecare dintre noi are carne proaspătă de purcel în casă. Se face un fel de troc. Cînd unul din neamuri taie porcul, dă pentu o friptură celorlalte rude și așa se face prin rotație, astfel încît să fie carne proaspătă la fiecare”, mai povestește Ștefan Șerbu. De la anul viitor, Ștefan Șerbu spune că va sacrifica porcul după ce acesta a fost în prealabil anesteziat, pentru că „agree idea și nu m-am putut uita niciodată cum se bagă cuțitul în beregata bietului animal”. (C.T.)

Porcul soților Barbu este la măcelărie

Familia Barbu a renunțat să mai taie porcul de Crăciun de ceva vreme. Ion Barbu, inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă, și Cornelia Barbu, director managementul pieței muncii la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Bacău își cumpără carnea necesară pentru sărbătorile de iarnă de la măcelărie. „Am renunțat să mai tăiem porc de Crăciun de acum patru – cinci ani. În plus, este mai avantajos să cumpărăm carnea care ne convine”, ne-a declarat Cornelia Barbu. Astfel, pentru soții Barbu, sînt eliminați timpii morți din tăierea și curățarea cărnii grăsunului, fiind eliminați totodată și orice factori de risc care ar duce la producerea unui eventual accident la sacrificarea porcului.

Ion Răducan nu a mai avut timp de porc

Președintele SC Pambac, Răducan Ion, nu a mai avut timp să taie porcul în acest an. „Pînă anul trecut, mergeam la părinții mei să tăiem porcul și era o adevărată sărbătoare – spune cu regret cel care furnizează zilnic pîine băcăuanilor. Anul acesta, pur și simplu nu am avut timp și a trebuit să renunț”. Părerea de rău din glasul președintelui Pambac era cît se poate de palpabilă, dar în acest an se va mulțumi cu statutul de cumpărător al produselor din comerț.

Altfel stau lucrurile în cazul directorului adjunct al Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Ghiță Burlui. Deși locuiește în municipiul Bacău și nu dispune de condițiile necesare pentru a tăia el însuși rîmătorul, nu-i lipsesc din casă produsele tradiționale: „De loc sînt din Vrancea, unde locuiesc părinții mei, care taie porc în fiecare an și-mi trimit tot ce-mi trebuie”.

În mod oarecum surprinzător, vicepreședintele Agricolei Internațional, Grigore Horoi, taie porcul, dar de pe listă. „Nu am avut, practic, niciodată timp pentru așa ceva – spune economistul care ține în mînă frîiele financiare ale celei mai mari firme cu profil alimentar din Moldova. Rămîn și acum doar un simplu cumpărător”. Pentru directorul Direcției Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, lucrurile sînt simple: nu taie porc de Ignat pentru că nu are condiții. „Locuiesc la bloc, așa că și dacă vreau nu pot face așa ceva”- a declarat șeful silvicultorilor.

Dragoș Benea n-ar îndrăzni niciodată să ucidă un animal

Dacă în acest moment ar lua ființă la Bacău o grupare care să se ocupe de ocrotirea animalelor, viceprimarul Dragoș Benea ar fi, cu siguranță, unul dintre cei mai potriviți oameni care să o conducă. Asta pentru că cel de al doilea om din administrația băcăuană ne-a mărturisit că nu a îndrăznit pînă acum să facă rău nici unui animal. „Nu am ucis pînă acum nici o vietate și nici nu știu dacă aș putea fi în stare să o fac vreodată”, ne-a mărturisit viceprimarul Benea. Asta nu l-a împiedicat. însă, să guste cu plăcere din fruiptura, cîrnații și caltaboșii făcuți din purceii care au fost tăiați chiar sub ochii săi. „Este un ritual încărcat de tradiți și îmi place să mă aflu prin preajmă atunci cînd se taie un purcel. Totul este să nu fiu pus să înfing cuțitul în bietul animal. La vînătoare este cu totul altceva. Este o luptă mai dreaptă. Animalul are măcar șansa să fugă din bătaia puștii. Nu m-aș sfii să împușc un porc mistreț, dacă aș avea o pușcă în mînă”, ne-a mărturisit Dragoș Benea. (E.S., F.P., C.T., G.P.)