Comisarii Gărzii Financiare s-au transformat din dulăi în pechinezi

• noua legislație care le reglementează activitatea le ia principala atribuțiune de pînă acum, aceea de a stabili prejudicii la bugetul statului • comisarii gărzii pot constata evaziunea, dar pentru stabilirea valorii cu care a fost înșelat bugetul statului trebuie să se adreseze colegilor de la direcțiile de finanțe publice

Comisarii Gărzii Financiare Bacău, la fel ca toți colegii lor din România, au fost transformați, din niște apărători ai banului ce trebuie plătit la bugetul statului, în niște simpli controlori, care vor da amenzi și vor tăia chitanțe. O avalanșă de acte normative, emise în vara acestui an, i-a aruncat pe comisarii Gărzii financiare, de la statutul de dulău de pază al banului public, la cel de cățelandru care latră pe la porți, dar nu mușcă. Și asta, pentru că ei și-au pierdut principala atribuțiune, aceea de a stabili, a urmări și a încasa venituri bugetare, adică taxe și impozite datorate la bugetul statului și neplătite de patroni.

Punerea pe labe a gărzii financiare a început în luna iunie a acestui an, odată cu Ordonanța de Urgență privind înființarea Autorității Naționale de Control (ANC) și trecerea gărzii financiare în subordinea noii autorități. În iulie, printr-un act normativ care a funcționat activitatea ANC, s-a bătut în cuie trecerea gărzii în structura ANC. O altă ordonanță, elaborată în octombrie, a definit competențele și atribuțiile comisarilor gărzii, iar săptămîna trecută, Guvernul a emis o hotărîre prin care a decis cum va fi organizată garda financiară. Esența tuturor acestor acte normative nu este, așa cum în aparență s-ar putea crede, înființarea comisariatelor regionale sau acordarea personalității juridice, ci faptul că garda și-a pierdut principalul său atribut, acela de a constata și a stabili impozite și taxe locale neachitate de firme, către bugetul și așa subțire al statului.

Dacă pînă acum, în timpul unui control, comisarii descopereau un tun mai mare sau mai mic pe care un întreprinzător l-a dat la bugetul de stat, ei puteau stabili valoarea taxelor, puteau calcula penalitățile aferente și întocmeau un proces verbal, pe care îl transmiteau la finanțe și care avea titlu executoriu. Departe de a înlătura hulita birocrație, ba, parcă, avînd mai mult intenția de a o amplifica, actele normative despre care vorbeam mai sus, introduc o nouă modalitate de acțiune. Garda financiară nu mai poate stabili prejudicii la bugetul statului. Dacă, în timpul unui control, comisarii constată că patronul a fentat statul, el trebuie să sesizeze direcțiile finanțelor publice și să solicite acestora stabilirea prejudiciului. Comisarii constată doar, iar finanțiștii sînt singurii care pot stabili. În aceste condiții, chiar dacă garda financiară face o sesizare penală privind evaziunea fiscală, aceasta nu poate fi cercetată pînă direcția finanțelor publice nu stabilește dacă ceea ce a văzut garda este corect sau nu. De la sine înțeles că această nouă verigă va încuraja corupția și evaziunea mare și mică și va tergiversa rezolvarea unor cazuri. Pentru că, oricît am căutat prin ordonanțe și hotărîri de guvern, nicăieri nu am găsit un termen legal, în care cei de la direcțiile de finanțe ar trebui să le răspundă comisarilor la solicitarea de a stabili prejudicii.

În actualul circuit, de la constatarea tunului și pînă la confirmarea acestuia e cale lungă și întortocheată, de care vor profita cu siguranță cei care și-au făcut din banul public principala țintă.

80% din prejudiciul stabilit în acest an la Bacău a reprezentat taxe și impozite

Că salariații gărzii financiare au fost transformați din dulăi în cățelandri o demonstrează cifrele. Numai în județul Bacău, în acest an, comisarii au stabilit o evaziune fiscală de 200 de miliarde de lei. Din această sumă, 170 de miliarde de lei reprezintă numai obligațiile către bugetul statului, adică taxe și impozite neplătite de patroni. Pavel Albu, comisar șef al Gărzii Financiare Bacău, a confirmat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că, în acest an, aproape 80 % din totalul sumelor atrase o reprezintă taxele și impozitele.

În ciuda situației mai mult decît evidente că, în acest moment, garda financiară a fost transformată într-o marionetă, Pavel Albu refuză să comenteze situația. „Eu nu pot deocamdată să comentez, pentru că nu știu cum va arăta legea combaterii evaziunii și fraudelor fiscale, la care se lucrează în acest moment, împreună cu niște specialiști americani. Am pierdut o atribuțiune, dar ne așteptăm ca acolo să primim altele, care să compenseze ceea ce am pierdut”, a fost singura poziție pe care am reușit să o smulgem ieri de la Pavel Albu. (Nicoleta BICHESCU)

pe raster:

Ce mai poate face Garda Financiară

Lipsită de principalul său atribut, Garda Financiară rămîne să verifice înregistrarea legală a filialelor și punctelor de lucru, dacă firmele dețin autorizație de funcționare, dacă respectă regimul plății cu numerar și pe cel al decontărilor, dacă s-au dotat cu case de marcat sau să protejeze populația împotriva acțiunilor ilicite ale unor comercianți. În plus, de la 1 ianuarie 2004, ei vor urmări ca producătorii de cafea, alcool sau tutun să respecte regimul impus. Comisarii gărzii financiare vor aplica doar amenzi și nu vor mai putea pune în cîrca patronilor evazioniști tunurile pe care aceștia le dau. E drept că, în acest an, Garda Financiară Bacău a aplicat amenzi ce însumează 19 miliarde de lei, dar suma pălește în fața celor 170 de miliarde de lei, stabilite drept prejudiciu la bugetul de stat. (Nicoleta BICHESCU)