În sîmbăta dinainte de Duminica înfricoșatei judecăți (a lăsatului sec de carne) în Biserica ortodoxă se pomenesc moșii și strămoșii. Fiind o zi cu dată schimbătoare, în funcție de serbarea Paștilor, moșii de iarnă din acest an au căzut în ziua de 14 februarie. Este, așadar, pomenire generală a morților, avînd în vedere că a doua zi, duminică, se va face referire, în Evanghelia de la Sfînta Liturghie, la ziua judecății de la sfîrșitul lumii, cînd și cei vii, dar și cei morți vor primi pe vecie locul din rai sau din iad. Cealaltă zi de sîmbătă din cursul anului bisericesc consacrată în chip special pomenirii morților este sîmbăta dinaintea Dumincii Pogorîrii Duhului Sfînt (Sîmbăta Rusaliilor). Dacă la 40 de zile de la trecerea din lumea aceasta în lumea cealaltă are loc, pentru fiecare, judecata particulară în urma căreia, în funcție de faptele fiecăruia, se va stabili un loc vremelnic de osîndă sau de fericire, la sfîrșitul lumii va avea loc o nouă judecată, cu o sentință definitivă. La această judecată se vor arăta și urmările faptelor noastre, dar vor avea mare importanță și rugăciunile pe care cei vii le vor fi făcut pentru cei morți. Drept urmare, Biserica Ortodoxă a introdus aceste zile speciale spre a aminti periodic credincioșilor despre datoria pe care o au de a nu da uitării pe cei morți și de a-și aduce aminte de moarte și de judecata viitoare. Pentru credincioșii ortodocși, sîmbăta este ziua pomenirii morților în nădejdea învierii. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns