Semne miraculoase în Postul Paștelui

• o credincioasă din satul Răcila, comuna Gîrleni, a descoperit într-un lemn semnul Sfintei Cruci • mirată, femeia a dus lemnul respectiv la biserica din sat • „Este un semn palpabil pentru toată lumea. Nu cred că este ceva ieșit din comun în această zonă ferită de trăznete și fulgere, în care s-au petrecut multe lucruri neelucidate”, ne-a declarat preotul Constantin Balaban

Mariei Burhui, din satul Răcila, o femeie credincioasă de 68 de ani, i-a fost dat să trăiască un moment aparte în urmă cu cîteva săptămîni. Ea și-a trimis băiatul să taie niște lemne pentru foc. Tînărul a luat un butuc din stivă și, în momentul în care l-a crăpat cu toporul, nu mică i-a fost suprinderea să descopere în mijlocul lemnului semnul Sfintei Cruci. „Cînd a văzut semnul, băiatul s-a oprit. M-a chemat și mi-a arătat ceea ce a descoperit. Am rămas uimiți. Primul meu gînd a fost să-l duc la părinte, la biserică. Însă mai înainte ne-am uitat atent să nu fie vreo sîrmă sau altceva băgat în butuc, dar n-am găsit nimic. M-am gîndit că este un semn de la Dumnezeu”, ne-a povestit Maria Burhui. Pentru că a ezitat în legătură cu lemnul și semnul sfînt, femeia l-a mai ținut o săptămînă în casă, pînă cînd s-a hotărît să-l ducă la biserică. „Cînd am văzut lemnul mi-am dat seama că este un semn de la Dumnezeu. Nu poate fi înșelătorie. Este palpabil și vizibil, iar lemnul este sănătos și nu are nici o urmă de mucegai sau putreziciune”, ne-a spus preotul Constantin Balaban, de la biserica din satul Racila.

Chiar dacă a fost pentru prima oară cînd s-a descoperit așa ceva în zonă și prima oară cînd a văzut așa ceva, preotul satului este de părere că asemenea dovezi sînt mărturii vizibile pentru cei necredincioși. „Zona noastră este ferită de fulgere și trăsnete. Este o zonă ferită, în general, de rele. Ori de cîte ori vin nori și se trag clopotele, ei se destramă ca și cînd n-ar fi fost nimic. În opinia mea, semnul sfînt din lemn este un semn pentru oamenii necredincioși, că ar fi timpul să creadă”, a mai zis preotul Balaban, care a pus lemnul în altarul bisericii. Cele spuse au fost întărite și de Maria Burhui, care, căsătorită de 40 de ani în Racila, a precizat că „în cele patru decenii petrecute la Racila, o singură dată a bătut gheața în zonă”, deși este aproape de pădure și alte sate au avut multe de suferit din cauza naturii.

Conform celor spuse de preotul satului și de alți credincioși, în pădurile din preajma Racilei au avut loc și ale lucruri neexplicate nici pînă în ziua de azi, cum ar fi niște lumini foarte puternice, care, deși păreau a fi semne ale incendierii pădurii, au fost cu totul altceva. „Am văzut niște lumini puternice înspre pădure și am crezut inițial că a fost un incendiu. Însă a doua zi ne-am convins că nu a fost vorba despre foc, ci cu totul altceva. Nici pînă azi nu s-a lămurit problema aceluiu fenomen”, a povestit preotul. (Constantin GHERASIM)