Adio „ani de liceu”!

Pentru toți elevii țării anul școlar se apropie de sfîrșit. Pentru unii dintre ei însă, luna iunie a adus deja finalul nu doar a ultimei clase de liceu, dar mai ales a unei perioade fundamentale din viața unui om.

Melancolia a înfiorat deja clasele a XII-a: au fost cursuri festive, flori, cadouri, lacrimi. Bac-ul începe peste o săptămînă, pregătirile particulare asidue din timpul anului își vor arăta acum roadele. Toți elevii aflați în această situație se declară stresați la maximum, dar nostalgici în același timp și cu o oarecare teamă pentru ceea ce va urma.

Aceleași stări se strecoară și prin sufletele „vrîncenilor”. Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” e recunoscut prin rezultatele deosebite ale elevilor la diverse olimpiade și concursuri extrașcolare, cît și pentru nivelul la care se ridică pretențiile cadrului didactic. Mai nou, și prin frumusețe! Un exemplu concludent în acest sens este clasa a XII-a H. Ca orice clasă de filologie este formată dintr-o puzderie de fete, adică 20, și doar 3 băieți. Ceea ce e de remarcat e că toate fetele acestei clase au avut rezultate deosebite de-alungul celor patru ani, iar media generală pe clasă nu a fost niciodata mai mică de 9,40. Talentate, muncitoare, dar și foarte frumoase. Oricine poate să spună despre clasa XII-a H că e, pe drept cuvînt, o clasă de fotomodele.

Cît despre implicarea în activitatea intelectuală, cele ce urmează vor fi mai mult decît edificatoare. Alina Cojocaru, Simona Atodiresei și Alexandra Lucaci pot fi considerate latinistele clasei. Pregătite de inimoasa doamna profesoară Nicolau Florentina, fetele au reușit să obțină premiile III, II și I la fazele județene. Simona e și pictoriță, remarcată în mod deosebit la concursul „Levintza prezintă”, organizat la București anul trecut. În același an a terminat și cursurile Școlii Populare de Artă. Luciana Matei a obținut premiul I anul acesta la un concurs de eseuri pe temă religioasă. Ștefana Savin și Andreea Romedea, „franțuzoaicele” clasei, au mers în fiecare an la olimpiada de franceză, unde Ștefana a obținut de două ori premiul I pe județ. Diana Roca și Cristina Țaga au participat la olimpiada de psihologie în clasele a X-a și a XI-a, unde au obținut mențiune și locul III. Veșnic ocupată și mereu prinsă cu treburi – mai ales extrașcolare – pare să fie Mihaela Roman: reporter de 2 ani la Agenția de Știri „Media Tin” din București, publicată în „Scrieri” și cu importante apariții TV la Bacău (în cadrul Festivalului Arlekin) și la Iași (La TVR Iași la emisiunea „Domino”) ce au avut loc anul trecut.

Sorana Secu, șefa clasei, a avut de-alungul celor patru ani numai medii peste 9,80, redactor la patru numere din revista cenaclului „Crisalide”, „Scrieri” (în care au mai publicat alte două eleve din clasă) și publicată cu poezie în „13 Plus” și în antologia națională „Rîul, ramul” cu 10 poezii. În anul 2002, în tabăra națională „Efigii lirice” de la Tîrgoviște, a ocupat locul I pentru poezie. Cît despre olimpiade, trei premii I la franceză și romînă – faza județeană și un loc II la biologie în clasa a X-a la aceeași fază. Ajunsă la vîrsta onorabilă de 19 ani, Sorana mărturisește: „Ca elev am încercat întotdeauna să aplic două principii: respectul necondiționat pentru colegi și o încredere moderată în capacitățile mele. Fiind o fire exigentă, sunt conștientă că realizările mele nu bat nicidecum vreun record. Ele reflectă doar pasiuni lăsate libere, o imaginație bogată, o muncă susținută, seriozitate. Privind înapoi, pot mărturisi că mi-am întărit unele certitudini, că am mai crescut puțin, dar mai ales..că lumea îți deschide porți, dar numai dacă bați cu putere!”

Doamna dirigintă, Elena Cărare se declară mîndră de „fetele ei””:..se deosebesc de alții prin profunzimea sufletească și firea de artist pe care și-o însușește fiecare în parte: poeți, pictori, designeri, jurnaliști..” Doamna dirigintă ține să precizeze că la activitățile dedicate „Zilelor Francofoniei” („Les Jours De Francophonie”) a avut întotdeauna reprezentați din clasă iar 5,6 elevi au luat începînd din clasa a X-a bursă de studiu și de merit.

Datorită firilor puternice și diferite ale clasei, nu putem vorbi de o unitate remarcabilă. Fiecare a fost bun prin individualitatea lui: acolo, în banca lui, în propria conștiinciozitate și ambiție. Copii aceștia au crescut frumos, înțelegînd cererile acestei societăți, acestei lumi, luînd anii de liceu ca o probă de foc, studiind și învățînd de la cei din jur pentru a fi reale modele de urmat pentru cei din clasele mai mici și nu numai, pregătindu-se pentru a putea fi integrați în lumea oamenilor mari…

Pentru ultima oară în formație completă, mai frumoase ca niciodată, sfioase de emoție, însă cu priviri mature se privesc una pe cealaltă, pereții clasei, cele trei tablouri pictate de alte două artiste ale clasei: Simona și Ștefana. Cu ochii aburiți, fermecătoare prin simplitate, ca de-obicei, Sorana șoptește zîmbind: „A fost frumos!…” (Ioana PAVEL)