Sfinții Apostoli Petru și Pavel, cinstiți așa cum se cuvine în

Bacău

• duminică seară a început Hramul Bacăului

Manifestări de tot felul organizate de autoritățile băcăuane în

preajma sărbătorii Sfinților Petru și Pavel, sărbătoare considerată de

ani buni hramul Bacăului vor face din municipiul de pe malurile

Bistriței o adevărată capitală a folclorului românesc. O primă

manifestare începută duminică seara se va desfășura sub genericul

„La vatra horelor și datinilor străbune”. Tot în această perioadă se

va desfășura și cea de a cincea ediție a Festivalului Național de

Folclor „Ion Drăgoi”. Interpreți de marcă veniți de prin toate colțurile

țării vor fi prezenți la Bacău pentru a cinsti, așa cum se cuvine,

memoria celui care a fost Ion Drăgoi. Petre Vlase, directorul

ansamblului folcloric „Busuiocul”, este cel care s-a ocupat de

organizarea acestor manifestări. Toate aceste spectacole nu ar fi

putut avea loc dacă nu ar fi fost sprijinul oferit de Consiliul

Județean, Consiliul Local și Primăria Bacău și alte instituții. Toate

spectacolele vor avea loc în Piața Bibliotecii Județene „Ioniță Sandu

Sturdza”. Manifestările se vor încheia marți seară cu Gala

laureaților din cadrul Festivalului „Moștenitorii”, realizat de Marioara

Murărescu.

Programul de azi

Manifestările vor debuta cu două concursuri: Concursul artiștilor

vocali și instrumentiști, precum și Concursul grupurilor vocal

instrumentale, după care va urma spectacolul TV Concurs –

„Moștenitorii”, realizat de Marioara Murărescu. Participă : Ionică

Georgiana din Stănișești, Bacău; Gabriela Comănici din Cașin și

Robert Farțade din Bacău. Vor susține recitaluri Gabriela Tuta –

Sibiu, Ovidiu Homorodeanu – Hunedoara, Cristina Retegan –

Bistrița Năsăud și mai multe grupuri vocal instrumentale.

Își vor mai da concursul Grupul vocal instrumental „Cununița” din

Satu Mare; instructor Leontina Dorca; Grupul vocal instrumental

„Busuiocul” – Bacău; instructor – Cristinel Nasta; Grupul vocal

instrumental din localitatea Iancu Jianu – județul Olt, instructor –

Mitel Dragalin. În recital vor cînta Veta Biriș, Leontina Dorca, Maria

Carmen Sas, Alin Popa, Alexandru Pârgaru, Maria Tătaru Bodea,

Veronica Jusca și Irina Sabău. Soliștii vor fi acompaniați de

Orchestra Ansamblului Folcloric „Busuicul”. Dirijor -Cristinel

Nastsa.

Marți seară, Gala Laureaților

Gala Laureaților acestor manifestări este programată să se

desfășoare luni după-amiază, de la ora 18.00, tot în Piața Bilbiotecii

Județene „I.S. Sturdza”. Vor susține recitaluri Lăcrămioara Dârlea,

Viorica Macovei, Vasilica Tataru, Nineta Popa, Mariana Ionescu,

Florentina și Petre Giurgi. Acompaniază – Orchestra Ansamblului

Folcloric „Busuiocul „; dirijor – Cornel Nastasă. (Elena SOLOMON)

pe raster

Istorisiri despre iarmarocul de altă dată

Istoria vestitelor iarmaroace ce se organizează în Bacău în preajma

zilei de Sfîntu Petru se pierde mult în negura timpului. Istoricul

Eugen Șendrea povestește că aceste bîlciuri au fost precedate de

vestitele oboare de cereale ce se deschideau în această perioadă,

la Parincea, Onești și Răcăciuni, iar primele însemnări ce amintesc

de iarmarocul de „Sîn Petru”din Bacău datează de la începutul

acestui secol. Întreaga suflare a Bacăului participa la această

manifestare, iar un lung șir de căruțe pline de țărani ce veneau din

toate județele limitrofe se putea vedea pînă dincolo de podul de pe

Bistrița. Oamenii se pregăteau pentru aceste zile cu mult timp

înainte, iar sărbătoarea era petrecută cu tot fastul de rigoare. Din

depărtare se auzea muzica interpretată de vestite tarafuri ce cîntau

pe estrada scrînciobelor, cel mai vestit fiind taraful din Băcioi,

comuna Corbasca. Dresuri de animale, piese de teatru cu Mărioara

și Costel, saltimbaci, barăci în care se putea trage la țintă și de unde era imposibil să pleci fără măcar un mic obiect de ghips, aparate pentru încercatul forței și tot felul de astfel de minunății se puteau întîlni la aceste bîlciuri.

În timp ce părinții mîncau mici făcuți din carne de oaie, mere murate și beau bere, bragă și vin vechi răcorit cu gheață din Bistrița, copii mîncau halviță, ciubuce colorate, susan, vată de zahăr ars și se răcoreau cu sirop de trandafiri. Însă atracția lor principală erau călușeii și scrînciobele, în mijlocul cărora era iujul, care seara era luminat de sute de becuri. Pînă la urmă, fiecare își cumpăra cîte ceva, să îi rămînă drept amintire pînă anul următor. Copiii plecau cu șepcuțe și tiribombe, iar părinții își cumpărau opinci, pălării de fetru aduse de la Brașov și tot felul de unelte agricole, pe care le cumpărau, uneori, la schimb cu cereale sau alte produse agricole. Prin felul în care era organizată, sărbătoarea echivala oarecum cu festinul sărbătorilor de iarnă. (Elena SOLOMON)