Singura biserică ridicată de familia Cancicov își serbează azi hramul

• sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel conseamnă nu doar hramul Bacăului, ci și ziua de pomenire a ctitorilor bisericii cu aceiași patroni, din incinta Spitalului Județean, nimeni alții decît familia ministrului Mircea și Georgeta Cancicov

Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un moment de bucurie duhovnicească nu doar pentru municipiul Bacău, care-și serbează patronii spirituali, ci și pentru ctitoria familiei Cancicov din incinta Spitalului Județean. Biserica, ce poartă hramul celor doi martiri ai Bisericii din primul veac creștin, a ajuns la o vîrstă venerabilă. Acum aproape 70 de ani, în incinta spitalului, pe atunci, „Pavel și Ana Cristea” din Bacău, se înălța un lăcaș de cult pentru bolnavii care își căutau salvarea nu doar în mîinile doctorilor, ci și ale lui Dumnezeu. Proiectarea de arhitectură și supervizarea construcției au purtat amprenta arhitectului Anghel Cortez, unul dintre artiștii care au reușit să confere o notă aparte orașului Bacău în perioada interbelică. „Este o bisericuță în stil tradițional, cu pridvod, pronoas, naos și altar. A fost biserica spitalului și a înălțată pentru oamenii aflați în suferință, care au nevoie de sprijinul lui Dumnezeu, și pentru cei ce veneau la aceși bolnavi. A fost ridicată între 1937-1939, cu banii familiei Cancicov, și sprijinul necondiționat al oamenilor din acea vreme”, ne-a declarat Silvian Cortez, arhitectul șef al municipiului Bacău, nepotul arhitecului Anghel Cortez. Ca multe lăcașuri de cult din orașele României comuniste, soarta nu i-a fost tocmai favorabilă. Însă, s-au găsit oameni dornici de a păstra nu doar memoria ctitorului Cancicov, cunoscutul și apreciatul ministru liberal, mort în închisoare în timpul regimului comunist, ci și memoria spiritualității ortodoxe, conservată în condiții extrem în plin regim de dictatură. „Din 1947 pînă în 1977, biserica a fost părăsită pentru că se spunea că acolo sînt microbi și nu se pot ține slujbe religioase. În 1977, Oficiul pentru Patrimoniu a preluat-o și, pentru a nu fi demolată, deoarece era inclusă în planul de demolări, a făcut-o depozit de obiecte vechi. Aceasta a fost situația pînă în 1990. O dată cu schimbările politice, în prezenta lui Gheorghe Neagu, reprezentant al FSN, a maiorului Dumitru Cristea, i s-a încredința biserica preotului Ioan Mera. Acesta a stat cîteva luni, după care a dat-o preotului Bîrjoveanu”, ne-a declarat istoricul Eugen Șenderea.

Ziua de astăzi este un pretext pentru sărbătoarea nu doar a orașului, ci și a unui lăcaș de rugăciune salvat, providențial, de băcăuanii dornici de a păstra trecutul. (Constantin GHERASIM)