SINAXAR Sinaxar ortodox: Pomenirea Voievodului Constantin Brîncoveanu

Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Ștefan al Ungariei

Cuvînt al Cuviosului Părinte Ioan Damaschin, despre închinarea la sfintele icoane:

„De vreme ce unii ne urăsc pentru că ne închinăm și cinstim chipul Mîntuitorului nostru și al Maici lui Dumnezeu și al altor Sfinți, robi ai lui Hristos, să audă aceștia că, la început, Dumnezeu a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa. Pentru ce ne cinstim unii pe alții? Numai pentru că sîntem zidiți dupa chipul lui Dumnezeu? Căci, precum grăiește marele Vasilie: „Cinstirea chipului de pe icoană merge la chipul Sfîntului din cer, după a cărui asemănare s-a întocmit icoana”. Aceasta a fost și pricina că oamenii din timpul lui Moise se închinau cortului celui sfînt, care avea închipuite pe el zugrăveli cerești și era înconjurat de asemănări din toată făptura. Pentru că a zis Dumnezeu lui Moise: «Vezi, să faci toate după chipul cel arătat ție, în munte». Iar heruvimii, cei ce umbreau altarul, n-au fost zidiți cu meșteșug de mîini omenești? Sfînta Scriptură îi osîndește pe cei ce se închină la chipuri cioplite și care jertfesc dracilor. Pentru că și păgînii, și iudeii jertfeau; dar păgînii aduceau jertfe dracilor, iudeii, lui Dumnezeu. De aceea, jertfele păgînești erau lepădate și blestemate, iar jertfa iudeilor era binecuvîntată și primită de Dumnezeu. Și Noe i-a adus jertfă lui Dumnezeu, din inimă curată și de bună voie.

Pe lîngă aceasta, cine poate să zugrăvească fața lui Dumnezeu, Cel nevăzut și necuprins? Este cea mai de pe urmă nebunie să închipuiască cineva Dumnezeirea, precum se află Ea insăși. Pentru aceasta, în Testamentul Vechi nu se învață cinstirea icoanelor. Iar cînd Dumnezeu a orînduit mîntuirea noastră, S-a făcut om cu adevărat și nu S-a arătat numai cu închipuire omenească, ci, după ființă și cu adevărat, s-a facut om, a petrecut cu oamenii, a făcut minuni, a pătimit, S-a răstignit pe cruce și, îngropat fiind, a treia zi a înviat și S-a înălțat la ceruri. Toate acestea s-au făcut cu adevărat și au fost văzute de oameni. Dar noi n-am trăit în acele vremi și n-am văzut. Însă s-a scris, spre învățătura noastră și aducerea aminte, ca pe cele ce nu le-am văzut, auzindu-le și crezîndu-le, să cîștigăm dumnezeiasca fericire. (Constantin GHERASIM)