Mediul rural băcăuan este încă extrem de departe să devină un cadru prielnic pentru concretizarea inițiativelor private. Majoritatea intențiilor se limitează la un comerț anemic care nu ridică nici pe departe cota localităților și nici puterea financiară a acestora. De la drumurile ciuruite și pînă la lehamitea care caracterizează, în general, românul contemporan, există tot atîtea motive pentru care în mediul rural, afacerile nu iau avînt. Și probabil nici nu vor lua vreodată atîta timp cît cei dispuși să înfiripeze o afacere se încîlcesc în hățișul birocrației tipic românești. Mai există unele localități în care inițitive private iau, totuși, contur.
Comuna Faraoani este „un mediu investițional prost”, după cum arată Adrian Solomon, edilul acestei localități. Acesta menționează că doar comerțul este domeniul care a luat un oarecare contur, precum și o societate specializată pe prelucrarea lemnului. „Au existat persoane care au venit cu bani din Italia și au dorit să investească într-o spălătorie auto și o firmă de construcții. Oamenii s-au lăsat păgubași cînd au văzut cîți bani ar trebui să cheltuie ca să obțină diverse avize și documentație tehnică. Fără implicarea statului nu putem vorbi despre o înfiripare a unor activități private”, a conchis primarul Solomon.
Piedicile supreme din calea dezvoltării inițiativelor private sînt legate de calitatea proastă a drumurilor. Unii edili spun că potențialii investitori sînt dezarmați de craterele din asfalt. Veronica Donțu, viceprimarul din Tamași, spune că nimeni nu este dispus să vină ca să investească în comună, din cauza accesului greoi. Se mai găsesc, totuși, unii localnici care încearcă să facă ceva. „De aproximativ o săptămînă avem o brutărie care face pîine pe vatră și care merge foarte bine. De cîțiva ani funcționează o societate comercială care prelucrează lemn”, a spus Donțu. Viceprimarul Donțu mai spune că întreprinzătorii comunei s-au axat în special pe comerț, ca dovadă cele 31 de unități comerciale.
în comuna Vultureni singura inițiativă privată constă tot în comerț. Victoria Bărbieru, secretarul comunei, spune că distanța mare față de oraș este principala cauză pentru care nu se poate vorbi de alte afaceri în această comună.
în comunele mai apropiate de oraș, oamenilor le este mai ușor să încropească afaceri. Emil Păduraru, primarul din Letea Veche, spune că, în ultima vreme, localitatea a ajuns să fie „tot mai curtată de investitori”. „Primăria vine în întîmpinarea inițiativelor private, atît cît ne permite terenul. în comună s-au dezvoltat, în ultima vreme, o societate prelucratoare de metale, și una de balastru și betoane”, a spus Păduraru. Și în comuna Negri afacerile oamenii au încearcă altceva decît comerțul. Alexandru Lovin, alesul obștii, spune că activitatea de bază rămîne agricultura, și că, de aici, au venit și alte idei de afaceri, precum o societate care colectează și prelucrează laptele și una care se ocupă cu achiziționarea și abatorizarea cărnii. (Bianca TOMESCU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.