Ce vremuri, dom’le!…

Vor dispărea anotimpurile, pămîntul va fi transformat în deșert sau, dimpotrivă, într-o calotă glaciară uriașă? Iată întrebări pe care chiar și românii și le pun, în ultima vreme, cu tot mai multă insistență. Un motiv în plus al acestor îngrijorări s-a produs cu puțin timp în urmă.
A fost suficient (din păcate) să se înregistreze un nou cutremur în insulele indoneziene, cu magnitutdinea de 8,7 grade pe scara Richter, ca să provoace aceeași isterie printre noi, românii, dar mai ales printre unii specialiști mai mult sau mai puțin avizați, dar care s-au înghesuit pe la porțile televiziunilor spre a-și da cu părerea citind în și printre stele, dar și printre mulți nori, asupra evoluțiilor ulterioare ce privesc destinul „natural” al omenirii. Sînt convins că mulți dintre noi – cei care ne întrebăm cînd ne va mai lovi vreun cutremur – nu contestăm părerile unor specialiști în geodezie, seismologie și meteorologie, care consideră că la nivel planetar dezastrele naturale cele mai frecvente și care totalizează cele mai mari pierderi umane și materiale sînt de origine seismică sau vulcanică. într-un cuvînt, schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa umanității. Pe lîngă predicția legată de mari cutremure care stau la pîndă pentru a ne lovi din ce în ce mai des și mai violent – incluzînd aici și forțele tectonice reactivate de explozii subterane provocate de o serie de experiențe nucleare, militare sau științifice, se previzionează scenariile apocaliptice care vor marca, într-un tîrziu, sfîrșitul lumii. Aici sînt incluse creșterea temperaturii medii globale cu 1,4 – 5,8 grade Celsius, ce ar reprezenta o încălzirte spectaculoasă, respectiv de 2 – 10 ori mai mare față de cea din secolul trecut, ca și creșterea cantităților de precipitații la nivel global, cu mari diferențieri regionale, respectiv cu scăderi și creșteri între 5 și 20 la sută. De asemenea, schimbarea climei va conduce la modificări în circulația atmosferică; aceasta, potrivit părerilor emise de specialiști, va genera, la rîndul ei, schimbări în frecvența și amplitudinea unor evenimente extreme, precum tornade, uragane, valuri tsunami etc. Pentru a nu mai vorbi de creșterea numărului zilelor foarte clade și de scăderea numărului celor foarte reci, sau de creșterea amplitutdinii și frecvenței precipitațiilor extreme în multe regiuni, concomitent cu creșterea frecvenței secetelor în alte zone ale lumii.
Cu alte cuvinte, ne așteaptă vremuri cu adevărat nebune, sau poate că sînt strecurate în aceste scenarii și date menite să producă senzaționalul de care au nevoie ca de aer mijloacele mass-media? Sigur că vor apărea manifestări mai puțin așteptate în evoluția climei, dar să luăm, totuși, în seamă și o serie de cercetări care exclud apropiata apocalipsă. Astfel, conform celor mai cunoscute programe-simulator, creșterea concentrației de bioxid de carbon produsă în ultimii aproximativ o sută de ani ar fi trebuit să cauzeze o creștere a tremperaturii atmosferice de 1 pînă la 5 grade C (de care se amintește și acum). Dar acest lucru nu s-a întîmplat. Temperaturile au oscilat, iar creșterile totale, conform datelor statistice, sînt de 0,3 pînă la 0,5 grade C. și poate doar puțin spre 1 grad C. Nu se dispune de date precise despre emisfera sudică, cea care este acoperită în proporție de 90 la sută de apele oceanelor. Interesant în acest context este ecoul pe care l-a avut afirmația unui cercetător de la NASA făcută cu cîțiva ani în urmă în fața Senatului american, care spunea că efectul de seră se află în plină desfășurare și clima este pe cale de a suporta o schimbare radicală. Cu o probabilitate de 99 la sută – spunea el – „…anul în care ne aflăm (1988 – n.n.) va fi cel mai călduros an înregistrat pînă acum dacă în a doua jumătate a acestuia nu se va produce o răcire semnificativă”. Acea perioadă rece a venit prompt. In timp ce respectabilul cercetător făcea această afirmație, partea de est a zonei tropicale a oceanului Pacific s-a răcit într-o proporție impresionantă. Temperatura a scăzut brusc cu 7 grade C., aflîndu-se în vecinătatea recordurilor minime. Nimeni nu știe care este explicația. Fenomenul a fost numit „La Nina”, spre a-l deosebi de „El Nino”, care este, în fapt, numele curentului cald ce traversează oceanul. Asemenea răciri au avut loc de peste douăzeci de ori în ultimii 106 ani. Dar cercetătorul ignorase curentul „La Nina” pentru că modelul său electronic nu conținea datele necesare despre temperatura apelor oceanice, cu toate că acestea acoperă 75 la sută din suprafața pămîntului. Cînd un colaborator al respectabilei NASA vorbește despre întreaga planetă, este greu de imaginat că el nu ia în considerație 75 la sută din suprafața ei. Dar el a făcut acest lucru! De asemenea, este posibil ca anumite fenomene cosmice să influențeze temperatura terestră într-o măsură mai mare decît efectul de seră. Conform unor teorii moderne, activitatea solară intensă a ultimului secol este cea care a facilitat căldura neobișnuită. Pămîntul, avînd să se întoarcă curînd la perioade de temperaturi mai scăzute (erele glaciare revin la fiecare 10 000 pînă la 12 000 de ani, iar de la ultima eră glaciară au trecut deja peste 11 000 de ani). Creșterea temperaturii atmosferice poate fi pusă și pe seama rolului jucat de vulcani în schimbarea compoziției atmosferice dar, în general, natura dispune încă de multiple posibilități de a reacționa și a-și întreține echilibrul, astfel încît dacă în anumite zone pămînturile pot deveni mai puțin fertile, în altele ele pot deveni cu mult mai fertile.
Există chiar așa mari pericole care planează asupra omenirii? Poate că da, sau poate că istoricul Hans Norgenthau avea mare dreptate atunci cînd scria, prin 1946 în lucrarea „Istoria anticipării unor pericole iminente și a temerilor metafizice”: In prezent, oamenii par să aibă o afinitate deosebită pentru tot ceea ce este cataclismic și, din păcate, oamenii de știință par a nu fi imuni la acest sentiment.
Romulus Dan Busnea . Pentru a nu mai vorbi de creșterea numărului zilelor foarte clade și de scăderea numărului celor f

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!