Sinistrații din județ cu greu acceptă să plece în alte zone

Cele mai multe persoane care și-au pierdut casele sînt acum nevoite să locuiască pe la rude, cunoștințe sau în școlile și căminele puse la dispoziție de primării. Ofertele organizațiilor neguvernamentale și ale persoanelor fizice de a le da sinistraților case în alte zone ale țării au ajuns doar la cîteva primării din județ. Chiar dacă unele ONG-uri i-au acuzat că nu se implica suficient, reprezentanții primăriilor din comunele afectate spun ori că nu au primit aceste oferte, ori că au fost doar simple discuții sau, cazuri și mai complicate, oamenii nu vor să se mute.
Reprezentanții primăriilor Tîrgu Ocna și Slănic Moldova susțin că nu au primit astfel de oferte, deși în zonă există cîteva familii sinistrate cazate în cămine. Reprezentanții din Comănești, Agăș, Asău, Helegiu, Palanca și Urechești spun că au auzit sau au primit astfel de oferte de la Prefectură sau direct de la persoane fizice, dar că, în general, oamenii sînt reticenți la ideea de a se muta din locul în care și-au făcut un rost. „E reacția de stabilizare a omului acolo unde s-a născut, a copilărit și a trăit atîția ani”, a explicat Neculai Talabă, primarul din Urechești.
Motivele pentru care oamenii nu vor să plece din satele lor sînt cît se poate de diverse. Aurelian Popa, viceprimarul comunei Agăș, ne-a lămurit că „aici, la noi, e zonă de munte, iar dacă îi trimiți la cîmpie, la Vaslui, să facă agricultură, oamenilor nu le place”. Alte autorități ne-au declarat că oamenii doresc să își reconstruiască locuințele, deși cunosc riscul crescut de inundații în zonă. „Și în ’91 au mai fost inundații și, tot așa, oamenii și-au pierdut casele. Totuși, a fost dorința lor de a rămîne aici. Și-au refăcut casele și au continuat să locuiască aici, deși cunoșteau situația. Mă îndoiesc că de această dată lucrurile vor fi diferite”, ne-a explicat Maria Spiridon, secretar al Primăriei Helegiu.

Unii cer singuri să fie mutați

Totuși, există și cazuri izolate în care oamenii solicită din proprie inițiativă să fie mutați. Evident, acestea sînt cazuri rare. Din cele opt primării contactate, doar cele din Urechești și Comănești ne-au înștiințat de existența a două astfel de cazuri. „Avem o singură solicitare de acest gen. Este vorba despre o femeie cu doi copii. Oricum, cei trei nu aveau gospodăria făcută, pentru că femeia tocmai se despărțise de soț. în situația dată, nici nu a avut apa ce să le ia”, ne-a povestit Neculai Talabă, primarul din Urechești. Și Nicolae Ciocan, viceprimarul orașului Comănești, a semnalat un caz similar, în care „o familie cu doi copii de doi ani a rămas chiar fără nimic după inundații. Ei ne-au cerut personal să găsim o soluție. Noi i-am pus în legătură cu o persoană fizică din Suceava, care este dispusă să le ofere cazare pe perioadă determinată, pînă vor reuși să își clădească o nouă casă”.
Concluzia generală e că puțini sînt cei care vor beneficia de ofertele generoase ale organizațiilor neguvernamentale sau ale persoanelor fizice. „încercăm să îi convingem, dar majoritatea sinistraților doresc să rămînă aici. Vom analiza toate ofertele Comisiei de Urbanism la o ședință a Consiliului Local, în care vom căuta soluții”, a adăgat Nicolae Ciocan.
Departe de soluții venite din diverse părți, autoritățile spun că lucrurile sînt sub control. „Pînă cînd vom găsi o rezolvare a acestor probleme, facem eforturi să asigurăm o masă caldă la o bucătăria mobilă. Datorită gestului deosebit pe care l-au făcut toți oamenii din țară, vom reuși să ne descurcăm cît va fi nevoie. Oricum, pentru oamenii cazați în școli, trebuie găsite urgent soluții, pînă în 15 septembrie, la începerea noului an școlar”, a încheiat viceprimarul din Comănești. (Andra OLINIC)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!