Ilegalități pe bandă rulantă la retrocedarea pădurilor de pe Valea Muntelui

Un raport al al Direcției Silvice Bacău cu privire la modul de retrocedare a pădurilor de pe Valea Trotușului scoate la iveală nereguli privind modul în care localnicii au ajuns stăpîni pe păduri. La aproape un an de la demararea operațiunii de împroprierire de pe Valea Muntelui, inspectorii silvici au descoperit că punerea în posesie a sătenilor s-a făcut pe alte amplasamente decît cele predate de ocoalele silvice sau că au existat mai multe puneri în posesie pentru același proprietar. O parte a proceselor verbale de punere în posesie a fost întocmită de comisiile locale, fără înștiințarea silvicultorilor, după care oamenii au trecut imediat la tăieri și au cerut alte parcele de pădure. Au fost și cazuri, susțin silvicultorii, în care punerea în posesie a acelorași persoane s-a făcut de mai multe ori. în unele situații s-au constatat puneri în posesie pentru o suprafață mare de pădure a mai multor proprietari, deși pe acte a figurat aceeași semnătură sau că zeci de hectare ale unor săteni din Bartea, comuna Asău, au fost date în exploatare pentru 15 ani unei firme din Comănești. Raportul este detaliat cu nume de persoane și cazuri concrete din comunele Agăș, Brusturoasa, Palanca, și Asău.

Nereguli de la primele retrocedări

Potrivit raportului, primele nereguli s-au constatat încă de la aplicarea Legii 18/1991. Legea prevede că suprafața maximă de retrocedat este de un hectar de pădure pentru fiecare familie, însă în Agăș s-a retrocedat cîte un hectar de pădure pentru fiecare moștenitor în parte, cum s-a întîmplat cu familiile Burlacu, Mocanu, Negru sau Franț. Pe Ion Ardeleanu, comisia locală l-a împroprietărit chiar cu patru hectare de pădure. Numai pe Legea 18 s-au atribuit în plus, în acest fel, peste 330 de hectare de pădure. „Pînă în anul 1997, aceste suprafețe de pădure au fost defrișate în totalitate”, se specifică în raport. O situație similară se înregistrează și în comunele Brusturoasa și Palanca, unde sătenii au fost puși în posesie cu alte cîteva zeci de hectare. „în comuna Brusturoasa, suprafața totală ocupată de proprietari este de 562 de hectare, mai mare cu 122 de hectare față de suprafața pentru care sînt emise titluri de proprietate, iar în comuna Palanca au fost ocupate ilegal 25 de hectare de pădure”, se menționează în document.
Aplicarea Legii 1 din 2000, cunoscută ca „Legea Lupu” a fost prilej pentru comisiile locale de pe Valea Muntelui să treacă cu vederea sau să comită alte nereguli. Oamenii au fost împroprietăriți cu 2.333 de hectare de pădure, numai în comuna Agăș. Tot aici au fost cazuri în care comisia locală a validat loturi pentru care comisia județeană nu a stabilit drept de proprietate sau au fost retrocedate suprafețe mai mari decît cele validate. Acum încep să iasă la suprafață și cazurile de persoane puse în posesie de mai multe ori, în baza acelorași documente. Raportulul silvicultorilor indică drept exemplu cazul lui Simion Nicodim, care a primit patru hectare de pădure în 2003 și alte patru un an mai tîrziu. De asemenea, în 31 de situații, s-au atribuit 125 de hectare de pădure altor persoane decît cele îndreptățite, dar există și 60 de cazuri în care s-au împărțit 230 de hectare de pădure, altor persoane decît celor validate de Comisia județeană de aplicare a legilor fondului funciar.

Jumătate de milion pe hectar la topograf

O altă neregulă, constatată de inspectorii silvici, a fost aceea că, pentru măsuratoarea în teren, topografii au perceput o taxă în valoare de 500.000 de lei/hectar, „ceea ce a determinat sătenii să refuze amplasamentele de pădure tînără, pe motiv că, neputînd exploata pădurea, nu aveau cu ce plăti măsurătorile”. în Brusturoasa, raportul arată că aici nu au mai contat moștenitorii celor care ar fi fost în drept să primească păduri, că punerea în posesie s-a făcut preferențial și că procesele verbale de punere în posesie au aceeași semnătură la proprietar, dar serii diferite de buletin. „125 de hectare de teren au fost atribuite la doar șapte persoane. în toate cazurile, documentațiile au fost înaintate în cel mai scurt timp, iar cei care au primit pădure au trecut imediat la exploatare”, precizează raportul.
în comuna Palanca s-au descoprit mai mulți proprietari pe aceleași terenuri sau au fost eliberate titluri de proprietate înainte de punerea în posesie. La Asău, procesele verbale de punere în posesie nici măcar nu au putut fi studiate în totalitate, deoarece sînt la topograful angajat de primărie să facă măsurătorile. „Topograful Mircea Rusu a refuzat categoric să depună la cadastru procesele verbale de punere în posesie, pe motiv că nu a încasat taxa de 500.000 de lei de la săteni”, mai spune raportul.
Toma Spoială, primarul din Agăș, este cap de afiș într-un top al președinților de comisie locală, bănuiți de silvicultori că au făcut sau au tolerat nereguli. El a negat că ar fi vinovat de nereguli la aplicarea Legii 18, pentru că, la acea vreme, nu era primar. „Pentru alte legi, acuzele sînt false. La primărie nu a fost nimeni de la silvic să facă verificări. Să vină pe teren, să confrunte situația din hîrtii cu cea din realitate, să nu mai umble cu minciuni. Sînt cazuri în care oamenii și-au vîndut pădurile, iar eu nu am predat un metru de pădure fără să fie de față și un reprezentant al silvicului. Am greșit cu ceva, e adevărat, că am închis ochii cînd am preluat de la ocol parcele cu cioate și, din trei hectare de teren, le-am dat oamenilor o jumătate de hectar cu cioate. Ei țipă acum că oamenii au defrișat pădurile și că din cauza asta sînt dezastre dar, cînd le-a tăiat Romsilva, de ce nu spunea nimeni ce pericole ne pasc? Să vină pe teren, că nu știu de unde au scos datele astea! Se agață de tot felul de rapoarte, că nu știu cum să scoată căciula pentru cele 12.000 de hectare despre care spuneau că sînt retrocedate ilegal. Nu le mai ies hectarele la socoteală și scot tot felul de rapoarte”, ne-a spus Toma Spoială, primarul din Agăș. El a mai adăugat că, în ceea ce privește taxa de măsurătoare, de 500.000 de lei la hectar, ea a fost percepută nu de primărie, ci de cei de la cadastru. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!