1001 impresii din lumea arabă

Confesiunea unei „colaboraționiste carnale”

Doru CIUCESCU

Era într-o zi de sîmbătă, pe data de 1 aprilie 2000. Mă aflam la parterul modernului complex comercial „Twins” (Gemenii), înalt de 30 de etaje, din Casablanca, unde era amenajat unul din magazinele „Marjan” (Mărgean), denumite „supermarchés” de către francofoni și „hypermarkets” de către anglofoni. Mă instalasem la o masă a unei „caféteria”, unde îl văzusem pe Bahits (Cercetătorul) Aalami (Cosmopolitul), profesor universitar de sociologie la Universitatea din Casablanca și, în același timp, partenerul meu de tenis. în așteptarea ceaiului de mentă foarte dulce, dar și foarte fierbinte, aveam perspectiva animației de la linia caselor magazinului. Prietenul meu m-a surprins cu o altă abordare:
– Doru, aici este unul din locurile unde vin anumite marocance în căutare de clienți generoși, de preferință străini.
– Da, da, am aprobat eu, constatînd că, într-adevăr, zona prezenta una dintre cele mai mari densități de femei frumoase din Casablanca.
– Prostituția este cea mai veche meserie din lume a femeilor, a început să filozofeze Bahits, făcînd o grimasă după ce a constat că ceaiul era opărit.
– Da, da, ceaiul este încă fierbinte, am aprobat eu mesajul non-verbal al lui Bahits, care a continuat, din obișnuință didactică, pe tema începută:
– Să știi, Doru, că în Maghreb prostituatele, curtezanele, concubinele din haremuri, dansatoarele nu erau chiar așa de rău văzute pînă în secolul XVIII, deși în versetul 2 din surata 24 „Lumina” a Coranului se pedepsește relația sexuală dintre două persoane necăsătorite cu 100 de lovituri de bici.
– Scuză-mă, Bahits, că te întrerup, dar trebuie să-ți spun că în Biblie acest gen de relație nu este prohibit și, deci, nu se pedepsește dacă ambele persoane implicate în cauză sînt de acord. în caz contrar, aliniatele 28 și 29 ale capitolului 22 din „Deuteronom” obligă bărbatul care a violat în cîmp o fecioară nelogodită, adică acolo unde chiar dacă strigi după ajutor este foarte posibil să nu fii auzit de nimeni, să o ia de nevastă și să nu o poată alunga din casă toată viața ei. Pe de altă parte, între aliniatele 13 și 27, existente în același capitol 22, sînt pedepsite următoarele fapte astfel: 1.- fata care nu a fost găsită fecioară în noaptea nunții este omorîtă cu pietre; 2.- bărbatul și femeia măritată cu altul, care s-au culcat împreună sînt omorîți, de asemenea, cu pietre; 3.- bărbatul care a violat în cîmp o fecioară logodită este, de asemenea, omorît cu pietre, iar fecioara este scutită de omor deoarece, chiar dacă ea ar fi strigat după ajutor, este foarte posibil ca ea să nu fi fost auzită de nimeni; 4.- bărbatul care a violat în cetate o fecioară logodită este, tot așa, omorît cu pietre, dar, de această dată, fecioara nu mai este scutită de omor deoarece, dacă ar fi strigat după ajutor, este foarte posibil ca ea să fi fost auzită de cineva și, astfel, nenorocirea să fi fost evitată.
– Aaa, cunosc aceste legi referitoare la adulter, a intervenit Bahits.
– Cum așa?, am întrebat eu, surprins.
– Te lămuresc imediat, a răspuns Bahist, bucuros ca un profesor care are ceva de explicat cuiva. Există în Coran versetul 90 din surata „Bestiile”, în care se spune așa: „Urmați, deci, îndrumarea lor”, adică a lui Moise și Iisus. Ce înseamnă aceasta? Se pot aplica tacit legile transmise de Allah prin marii Profeți care L-au precedat pe Muhammad în cazurile în care nu există revelații exprese în Coran, cum este adulterul.
– Iisus nu este un simplu Profet, ci chiar fiul lui Dumnezeu și mîntuitorul lumii, am simțit eu nevoia să fac o precizare.
– Știu opinia ta și a creștinilor, dar nu vreau să polemizez acum cu tine pe această temă. Cum spuneam, prostituatele au devenit de ocară din secolul XVIII, de cînd a început colonizarea Maghrebului de către francezi. De atunci, ele au fost etichetate drept „colaboraționiste carnale”.
în acel moment degetele mele, care palpau intermitent paharul din fața mea, m-au determinat să-l întrerup pe profesor: „Bahits, s-a răcit ceaiul, este cazul să faci o pauză!”. Pe cînd sorbeam lichidul dulce-aromat care îmi răscolea simțurile și visam cu ochii deschiși că frămîntam trupul unei „colaboraționiste carnale”, am auzit o voce senzuală de expresie franceză: „Scaunul este liber?”. Am ridicat capul și am văzut o marocancă, după port – era îmbrăcată cu o „jalabă” (rochie lungă cu glugă) dintr-un material mătăsos care mai mult descoperea formele decît le acoperea -, cu șolduri late, trecută de prima tinerețe, cu ochi negri jucăuși și înconjurată de un parfum scump. Cu reflexe de jucător de tenis la primirea serviciului, Bahits a întins o mînă spre scaunul liber, dînd afirmativ din cap. „Vorbesc în franceză pentru că presupun că dumneavoastră sînteți străin”, mi s-a adresat ea, în încercarea de a închega o conversație. Din vorbă în vorbă am făcut cunoștință și așa am aflat că o cheamă Muuana și că tocmai s-a întors din Emiratele Arabe Unite.
– Ce afaceri învîrtiți acolo?, a luat-o Bahits la întrebări.
– Domnilor, vă văd oameni serioși, cu părul cărunt, cărora pot să mă confesez. Acolo am fost angajata, timp de zece ani, a unei firme franco-arabe care oferea doamne de companie diverșilor clienți locali și străini.
– Ați cîștigat bine acolo?, a continuat Bahits cu întrebările.
– Destul ca să-mi cumpăr cu banii jos un apartament de patru camere într-un bloc de pe bulevardul Hassan II și un autoturism nou personalizat.
– De ce ați plecat de acolo?, a întrebat, din nou, Bahits…
– Deoarece firma franco-arabă a considerat că sînt la sfîrșit de carieră și m-a înlocuit cu o „carne proaspătă”.
– Puteți să ne spuneți cum ați început această carieră?, a insistat Bahits.
– La 16 ani m-am căsătorit, dar bărbatul meu îmi aplica fără motiv pedepese corporale -„darb”, cum se spune în arabă -, conform cu recomandarea scrisă în versetul 34 al suratei „Femeile” din Coran. Cînd n-am mai putut suporta această umilință, am fugit de acasă în satul Aain Leuh, care are în Maroc faima exagerată că ar fi locul unde veneau traficanții de hașiș din munții Rif pentru a cheltui sume fabuloase cu femeile. De fapt, cu banii cîștigați acolo abia reușeam să supraviețuiesc. Cînd am strîns o mică sumă de bani am venit aici, la Casablanca. Așa am devenit o prostituată de lux a marilor hoteluri, cu taximetrist pe care îl plăteam cu 350 dirhami (1 dolar # 10 dirhami) pe noapte. Acceptam numai clienții europeni sau din țările Golfului, care se arătau foarte generoși. Uneori cîștigam și cîteva mii de dirhami pe noapte. Bineînțeles, nu îmi rămîneau toți acești bani, deoarece trebuia să plătesc recepționerul, portarul hotelului, precum și polițiștii din zonă.
– Și acum ce planuri aveți?, a mai vrut să știe Bahits, însă Muuana n-a mai apucat să răspundă, deoarece și-a luat rămas bun de la noi și a plecat grăbită la o altă masă, unde un domn în vîrstă, îmbrăcat elegant și care radia opulență, îi zîmbea curtenitor.r, este foarte posibil ca ea să fi fost auzită de cineva și, astfe

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!