Bătaie de joc în construcția școlilor din fonduri europene

Răbdarea elevilor și a dascălilor din localitățile unde urmează să se construiască școli în cadrul Programului „Reabilitare a Infrastructurii Școlare”, pare să fie pusă în aceste zile la grea încercare. După ce vreme de cîteva luni li s-a spus că noile școli în care ar urma să învețe vor fi gata cel mai tîrziu pînă la sfîrșitul acestui an, elevii și cadrele didactice care predau în aceste localități află acum că mai au de așteptat mult și bine pînă cînd vor putea să se mute în noua școală. Realizat cu fonduri provenite de la Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, programul include un număr de 18 școli din județ. Construite inițial, din chirpici, cele 18 școli urmau să fie demolate iar pe același teren să fie ridicată o școală nouă. Soluția tehnică adoptată de inițiatorii proiectului este una mai puțin folosită pînă acum la construcția unei școli. Mai exact, este forma despre o clădire ridicată prin folosirea unor elemente gata fabricate ce urmau doar să fie asamblate odată aduse la fața locului. După asamblare, executanții aveau de realizat pereții de compartimentare, tavanele, pardoselile și finisajele. Mai exact, școlile urmau să fie construite după aceiași tehnologie folosită la ridicarea sălilor de sport.

Lipsa tavanelor a declanșat primul scandal

Primul scandal în jurul acestui proiect a fost declanșat în momentul în care autoritățile locale din comunele unde trebuiau să fie construite aceste școli au constatat că, în loc de tavan, sălile de clasă ar urma să aibă o placă din rigips sau BCA sprijinită pe niște grinzi metalice ce aveau să fie lăsate la vedere. După ce situația a fostă făcută publică iar în jurul acestei situații s-a iscat mai multă vîlvă, situația s-a îndreptat, cît de cît. Grinzile din metal care păreau să țină loc de tavan, conform proiectului inițial, au început să fie acoperite cu plăci din rigips și straturi din tencuială astfel încît sălile de clasă au început să capete un aspect oarecum mai normal. Lucrul acesta a putut fi constatat, însă, doar la școlile unde lucrările de construcție era, cît de cît aproape de finalizare. Este și cazul școlii din Orășa unde plăcile din rigips au început să fie lipite pe tavan încă de la începutul lunii trecute. De atunci, însă, lucrările au mers mai mult în pași de melc astfel încît s-a ajuns ca lucrările să nu fie nici acum terminate. „în mare, ce a fost mai important s-a făcut. Am vuzut că s-a adus și ceva material didactic. De intrat în școală, însă, nu s-a intrat. Mai sînt de făcut unele finisaje”, spune Constantin Turcu, funcționar în cadrul Primăriei Livezi.

Termenele de finalizare, depășite de patru-cinci ori pînă acum

Mult mai în urmă sînt, însă, lucrările la școala din Bîrsănești. Mihai Coman, primarul comunei Bîrsănești spune că va mai dura mult și bine pînă cînd elevii se vor putea muta în noua școală. „Mai sînt încă o grămadă de lucruri de făcut. în septembrie au spus că lucrările sînt gata în octombrie, după care teremenul a fost amînat pentru luna noiembrie și, mai apoi, pentru luna decembrie. Acum văd că nici acum nu se țin de cuvînt și ne amînă pentru cine știe cînd”, spune primarul Mihai Coman. Tot la execuția finisajelor interioare au rămas și lucrările la școala din Oncești. Profesorul Mihaela Gălățeanu, directorul școlii spune că nici podelele nu au fost încă puse iar pe pereți abia dacă s-a dat cu un var. La școala din satul Cotumba, comuna Agăș lucrările sînt mult mai rămase în urmă. „Nici de fundație nu au reușit să treacă. Prin noiembrie au mai venit pe aici ceva constructori care au mai bîjbîit ceva pe la fundație. Nu a durat mult și a venit frigul, meșterii au plecat iar lucrările nici că au mai înaintat de atunci”, spune primarul comunei Agăș, Toma Marian Spoială.

Zeci de copii puși pe drumuri

Pentru copiii din localitățile unde se construiesc aceste școli amînarea termenelor de execuție presupune prelungirea navetei cu încă alte cîteva luni. Mihaela Gălățeanu spune că elevii care învățau în vechea școală care a fost dărîmată pentru a face loc noii construcții au fost mutați la școala din Tarnița. „învață aici în două schimburi. Nu doar copii fac naveta ci și cadrele didactice. în plus, pentru profesorii care stau în comună și care sînt nevoiți acum să plătească transportul pînă la Tarnița nu li se asigură bani de la primărie așa cum se întîmplă cu dascălii navetiști care vin din alte localități. Am înaintat o solicitare în acest sens la primărie însă de atunci s-au ținut două ședințe de consiliu local și niciodată cererea noastră nu a fost luată în discuție. Acuma, să zicem că noi ne-om mai descurca, însă problema cea mai mare este acum cu copiii care sînt nevoiți, în plină iarnă, să bată atîta cale pînă la școală”, spune Mihaela Gălățeanu. Chiar dacă nu fac naveta zilnic pînă la școală, nici copiii din Orășa nu o duc prea grozav. După demolarea vechii școli primăria din Livezi a închiriat o casă de la un cetățean din comună unde au fost amenajate clasele pentru copii. Zeci de copii se înghesuie acum în camerele mici unde, din cauza băncilor, abia dacă își mai pot face loc să ajungă pînă la ușă. Marea problemă a autorităților din localitățile unde se execută aceste școli este că, pe toată perioada lucrărilor nu prea au avut cu cine vorbi. „Multe amănunte nici nu avem de unde să cerem pentru că am înțeles că proiectul nu a fost contractat la nivel local ci prin intermediul Ministerul Educației și Cercetării. Toate hîrtiile semnate acolo sînt, nu la noi”, spune primarul din Bîrsănești. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!