Am negociat prost și la pesta porcină

întreruperea obligatorie a vaccinării porcilor ne-a prins nepregătiți

• deși pregătită total împotriva acestei boli, Agricola Bacău este amenințată de orice focar apărut lîngă ea n întrerupem vaccinarea, dar ce punem în loc?

Guvernul României a anunțat joi, 12 ianaurie, că vaccinarea profilactică împotriva pestei porcine a fost sistată de la 1 ianuarie, iar animalele infectate vor fi eutanasiate. Măsura a fost impusă prin Planul strategic privind monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine, aprobat tot joi de Guvern. Combaterea și eradicarea acestei boli la animale va fi aplicată pe întreg teritoriul României. Guvernul a mai precizat că promovarea acestor măsuri derivă din necesitatea alinierii legislației sanitar-veterinare a României la cea comunitară, angajament asumat de autoritățile române în negocierilor de aderare. Măsura vine, însă, ca un bumerang asupra sectorului de creștere a porcilor din țara noastră, pentru că acesta nu este total pregătit să pună ceva în locul tratamentului prin vaccinare. Dacă marii crescători au deja condițiile asigurate, ceilalți jucători pe această piață n-au făcut nimic în acest sens. Pentru a afla în ce constă Programul de eradicare a pestei porcine și care sînt consecințele interzicerii vaccinării am stat de vorbă cu medicul veterinar Mihai Olariu, directorul societății Suinprod Nicolae Bălcescu, care face parte din Grupul Agricola Bacăâu, cel mai mare crescător de păsări din țară și unul dintre cei mai mari crescători de porci. Mihai Olariu este și membru în „Consiliul pentru porc și carne de porc”, organism cu caracter public-privat.

– Domnule director, de ce avem un Program de eradicare a pestei porcine și de ce ne-am procopsit cu un termen ultimativ privind vaccinarea?
– Programul s-a întocmit și se analizează de mai multă vreme. Avem nevoie de el, mai ales vizavi de aderarea la Uniunea Europeană. Dar termenul de întrerupere a vaccinării a fost negociat și bătut în cuie de cei care au condus Autoritatea Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Animalelor (ANSVSA) în condiții care lasă de dorit. S-a negociat prost. Pentru comparație, trebuie să știți că bulgarii vaccinează pînă la 1 ianuarie 2007, deși negocierile pe agricultură le-au încheiat cu un an și jumătate înaintea noastră.
– Ultima discuție asupra Programului de eradicare a pestei porcine s-a făcut tot joi. Ați fost convocați. Ce concluzii s-a tras?
– Am fost chemați, joi, la București doar pentru a asista la conferința de presă. Nu știu care a fost strategia. Am avut, însă, multe discuții anterioare cu cei de la Ministerul Agriculturii și ANSVSA. Am crezut că-i convingem cu felul în care vedem noi lucrurile, dar în final a ieșit altceva. în ceea ce privește programul sînt destule lucruri de discutat. Eu am avut destule discuții și cu cei din Uniunea Europeană, pentru că sînt și membru într-un consiliu național de apărare împotriva epizootiilor. Ei au spus că chiar puteam să obținem altceva la negocieri. Numai că cine a condus pe vremea aceea ANSVSA a semnat, pur și simplu, că de la 1 ianuarie 2006 vom întrerupe vaccinarea contra pestei porcine. Vaccinarea costa 1,40 de lei, vaccinul plus manopera. Și ne apăra de această boală. Trebuie să renunțăm la vaccin, dar trebuie pus altceva în loc. Ceea ce avem acum, sînt niște măsuri de biosecuritate, care implică controlul transferului de animale, prin crotaliera lor, controlul mijloacelor de transport care pot face aceasta, existența unor filtre sanitare performante, cu o cameră pentru haine de oraș, cu dușuri – orice om să facă duș la intrare, cu dezinsecție, iar dincolo să se îmbrace în haine de lucru. Aceasta, fie iarna, fie vara. Se mai impune împrejmuirea dublă a fermelor – una împotriva furturilor, alta în zona strictă de creștere a animalelor, care să fie delimitată de cea de utilități, adică zona „curată”, cu animale, de cea „murdară”, cu o plasă de sîrmă foarte deasă, pentru a nu pătrunde acolo rozătoarele, cîinii, pisicile etc. La geamurile halelor trebuie pusă o plasă, împotriva insectelor. Trebuie rezolvată, de asemenea, ecarisarea cadavrelor din fermă, pentru că unde este viață este și moarte. Ei, aceasta nu este rezolvată la cei mai mulți crescători, abia acum trebuie făcut caiet de sarcini, căutat cine să preia lucrarea. Mai e problema carantinei animalelor care se mișcă dintr-un loc în altul. Acești pași trebuiau parcurși înainte, iar întreruperea vaccinării trebuia să fie ultimul pas. Noi nu am făcut, însă, nimic vreo doi ani, adică veterinarii și zootehniștii, și ne găsim în faza aceasta. Făcînd, însă, toți acești pași te aperi nu doar de pestă, ci de toate bolile. Orcium, pe crescători, la data aceea, nu i-a întrebat nimeni, doar cineva a semnat o convenție cu UE, iar termenul nu mai poate fi negociat.

Pericolul cel mare vine de la mistreți și gospodăriile țărănești

– Domnule director, ce se mai poate face în acest caz și care sînt, de fapt, principalele pericole care pîndesc crescătoriile de porci?
– Și în dicuțiile cu autoritățile, am propus un program etapizat de aplicare a acestor reguli de biosecuritate, în condițiile în care nu le poți face deodată pe toate. Pentru a-i obliga pe fermieri să ia aceste măsuri, am propus ca realizarea lor să fie legată de subvenție. Oricum, pericolul numărul unu pentru această boală, în cazul în care nu se mai vaccinează, sînt mistreții, porcii sălbateci. România are vreo 57.000 de mistreți. Un mistreț, pentru a găsi mîncare se mișcă vreo 40 de kilometri pe zi, dacă nu chiar 100. Deci, aceste animale nu pot fi controlate strict, ele pot trece și granița. Al doilea pericol sînt porcii semidomestici, semisălbateci, care cresc la stînă și sînt vreo 45.000. Apoi porcii care sînt în pădure, care iau contact cu mistreții oricînd. Apoi porcii din Deltă, din Balta Brăilei și cei 4,5 milioane de porci din gospodăriile populației, care trăiesc liber, ca și găinile. Pe imaș, pe drum, pe tăpșan, unde pot lua oricînd contact cu alți porci.
– Pericolul din gospodăriile popuilației amenință și fermele de păsări.
– Fără îndoială. Ați observat? Nu crescătoriile de păsări au avut probleme, ci numai gospodăriile populației. Acesta este un mare pericol pentru nopi. în discuțiile cu autoritățile veterinare noi am cerut aceleași reguli pentru toți. Noi vrem ca populația să crească 45 de milioane de porci, nu 4 milioane, dar să respecte regulile jocului. Dar nu respectă! Dacă aproape de noi, la trei kilometri apar două-trei cazuri de boală, măsura est ca tot ce este porc sau găină pe o rază de trei kilometri se ucide. Noi am făcut investiții imense, am adus animale din Franța. Sigur, e tradiția de a crește acasă unul-doi porci. Dar noi am cerut măcar un vid de specie, adică pe o rază de 1,5 kilometri să nu se crescă porci în jurul unei ferme specializate. însă asta o poate urmări numai autoritatea veterinară, noi nu putem intra în curțile oamenilor. Noi am putea să le dăm oamenilor porci la un preț de producție, cu plata în rate. Salariații noștri au în contractul de muncă să nu crească porci acasă. Dar parcă nici asta nu e o soluție. Dar dacă ar fi un cardu legal, alta ar fi situația. Noi cerem o lege în acest sens.

Agricola a băgat 10% din investiții în filtre de protecție

– Agricola a investit în securizarea fermelor. Exemplul ei contează în ochii celorlalți?
– în proiectul de Program de eradicare a pestei am dat și niște termene de aplicare a măsurilor. Să vedem însă cum iese forma finală a programului. Agricola are toate condițiile îndeplinite, chiar sîntem contrați cînd ridicăm, pe la minister, probleme de securizare a creșterii animalelor. Numai că noi vorbim în numele tuturor fermierilor și a Consiliului pe produs. Noi am avut mari probleme acum cîțiva ani. De aceea am și renunțat la complexul de creștere a porcilor din Nicolae Bălcescu și înființăm locații mai mici, cu investiții care să ne apere de boli. La noile ferme, filtrele nici nu îți permit să treci în zona „curată” decît prin ele, pentru că nu ai pe unde. Prin cabina de duș. Acolo, în cabină, nu tu deschizi apa, ci vine automat, iar ușile se blochează timp de 7 minute. Acolo omul are toate condițiile. Astfel, de peste doi ani fermele noastre sînt ferite de boli majore. România nu mai are asemenea ferme și nici Occidentul nu are prea multe la acest nivel. în fermă nu intră niciodată mașini, iar furajul se transbordează. Dar investiția în filtru a reprezentat cam 10% din total. E scump, dar merită.
– Agricola are acum contracte de colaborare cu fermieri mici, care îi cresc porcii. Fermele lor cum se prezintă?
– Și fermierii cu care noi colaborăm acum respectă condiții de securitate. Fermele sînt numai de 200 sau 400 de capete, cu porci grași, iar dacă se întîmplă ceva se lichidează efectivul urgent, dezinfectezi și repopulezi. Au și ei filtre, acolo se intră numai cu echipament de protecție, iar ferma este controlată tot timpul de un om al nostru. Noi avem o fermă proprie de multiplicare la Cleja și una comercială la Ardeoani. în total, 10.000 de capete. Din ferma comercială, porcii merg numai la sacrificare, iar de la multiplicare porcii înlocuiesc reformele din fermele comerciale. O scroafă poate fi exploatată circa 2,5 ani, după care este reformată, înlocuită. La sfîrșitul acestui an vom avea 15.000 de porci. în toate fermele pe care le vom construi vom aplica aceste principii, ba, mai mult, vrem să separăm pe categorii de animale, ferme numai de scroafe, cu purcei sugari, ferme numai de tineret, de unde porcii de șapte kg pleacă în altă fermă, la distanță de peste 10 km, unde sînt crescuți pînă la 30 de kg, după care în altă locație, la 5 – 10 km. Pentru a rupe lanțul bacterian. Noi am fost puși în situația de a lichida, odată, 100.000de porci.

Problema eradicării pestei este una politică

– Ce ar trebui să facă statul român în acest caz?
– Problema eu o văd una politică. Aici trebuie să parcticipe și veterinarii și zootehniștii, dar și Ministerul de Finanțe (pentru despăgubiri, pentru aplicarea programului de biuosecuritate, prin subvenții), Ministerul de Interne (pentru controlul mișcării animalelor), medicii umani, primăriile, Prefectura, administrația locală . E o politică de stat. Uitațivă la gripa aviară, se implică acum toate autoritățile. Numai vorbim de cei de la Silvic, de unde vine pericolul cel mai mare. Anul trecut au fost recolatte 10.000 de exemplare de mistreți, dar au fost controlate numai 500. Porcii mistreți trebuie vaccinați, prin hrana administrată, prin momeli îngropate la 10 cm. Dar trebuie și urmăriți dacă au venit și au mîncat. Trebuie să se înțeleagă că va urma o perioadă grea, pînă cînd vom eradica această boală. Dacă nu se unesc toate aceste forțe, nu se ajunge la nici un rezultat. Și porcii din Deltă pot fi vaccinați numai cu momeli, pentru că sînt greu de prins.
– Totuși, o cale de mijloc pentru situațiile de urgență nu există?
– în prezent se mai poartă o discuție pentru vaccinarea de necesitate, cu vaccin marcat. Dacă un porc e bolnav de pestă, atunci poți vedea dacă s-a întîmplat în urma vaccinării sau a infecției naturale. Dar vaccinul nostru, romînesc, nu este marcat și nu-ți dai seama. Noi nu sîntem de acord cu acest vaccin. De ce? Dă o imunitate slabă, cam 60% din animale sînt protejate dar nu purceii. De aceea, scroafele și vierii nu se vaccinează. Dacă într-o fermă ai porci de la purcei la vieri și la porci grași, protejat va fi numai o parte din tineret. Dar dacă apare boala la un porc nevaccinat, trebuie să lichidezi toată ferma, ca și cînd nu vaccinezi. Apoi, se vaccinează numai în ferme, nu și la populație. în fine, și dacă mai vaccinăm, astfel, timp de un an, și nu îndeplinim măsurile din Programul de biosecuritate, tot degeaba. Vom rămîne în aceeași situație ca acum. Noi, Agricola, am luat măsuri, sîntem siguri că nu vom avea probleme, dar focarele din jur au crescut. Sînt peste 500 acum, la pesta porcină.

Vaccinările ne-au ferit de boli

– Am avut pestă porcină în județ?
– Județul Bacău nu a avut focare de pestă, deși este un județ cu păduri pe circa jumătate din suprafață. Astfel, noi chiar la FNC putem avea un mare pericol. Pentru că poți primi porumb dintr-un lan în care a mîncat un porc mistreț bolanv. Dintr-un lan de unde s-a recoltat porumb imediat după ce a mîncat mistrețul. Un animal bolnav chiar însănătoșit mai secretă, pînă la trei luni, virusul. De fapt, acestea sînt cele mai periculoase animale, pentru că le crezi sănătoase.
– Dar cu ani în urmă cum se întîmpla?
– Pericole au fost și cu zeci de ani în urmă, dar porcii erau vaccinați. Noi, Agricola, în 30 de ani nu am avut niciodată pestă percină. Iar vaccinul făcut de Institul Pasteur din București este unul foarte bun. Mulți se întreabă de ce să nu mai vaccinăm, mai ales că era și ieftin. Răspunsul este că așa vrea statul și UE. Dar UE explică așa: dacă vaccinezi, înseamnă că vrei să te protejezi de boală. înseamnă că ea există. Deci hai să nu mai vaccinăm și atunci vor muri animalele bolnave, pînă cînd boala va fi eradicată prin măsurile menționate. Pericolul e mare și din punct de vedere economic, pentru că intrați în UE intrăm pe piața lor, iar produsele nu mai au granițe la circulație. Iar dacă noi vaccinăm, este pus în pericol exportul de carne din UE către restul lumii, indiferent din ce țară europeană se face. Danemarca, de exemplu, exportă 20 de miloane de porci pe an numai în Japonia. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!