Imaginea românească și parteneriatul european

Conform unui recent studiu elaborat de un reputat istoric din Grecia asupra infrastructurii ideologice în dezvoltarea evolutivă a României pe perioada ultimilor 16 ani, respectiv 1989 – 2005, aflăm că România – țară situată în Peninsula Balcanică, se află și acum într-un stadiu de tranziție a regimului, început încă din decembrie ’89. Cu toate că în statisticile multor publicații europene ea a fost pusă de mult timp în rîndul zonelor instabile, constatările acestui istoric l-au convins cu privire la caracterul lent – dar constant – al eforturilor pe care le întreprinde România pe calea democratizării sale continue. Potrivit teoriei sale, fiecare popor are o serie de caracteristici și particularități distincte care, în esență, reprezintă o urmare a necesităților, a obiectivelor sale de-a lungul evoluției istorice. Aceste caracteristici nu funcționează nicicînd ca fenomene absolut obișnuite, nici chiar între state învecinate, cu toate că acestea se aseamănă ori se află în conjuncturi asemănătoare.
Mai precis, aceste caracteristici – spune istoricul – „nu sunt independente față de spațiu – timp și față de compoziția structurată a cetățenilor în ce privește naționalitatea lor. De aceea, în statele naționale, precum cele de pe continentul european, datorită superiorității numerice a națiunii apare impunerea caracteristicilor naționale – iar nu a celor populare – adică a specificității poporului «care în conținutul său lexical se referă la totalitatea cetățenilor unor țări, indiferent de naționalitate». Și, din nefericire, referitor la acestea, Uniunea Europeană, conform poziției sale, în deciziile ei respectă și caracteristicile naționale ale statelor sale membre”. în continuarea acestui studiu, istoricul se întreabă dacă România are tendința de a se revigora. Făcînd o comparație cu Grecia, acesta prezintă cîteva date statistice semnificative pentru perioada 1998 – 1999, adică la zece ani după revoluție, cînd salariile și pensiile din România reprezentau aproximativ o zecime din salariile și pensiile corespunzătoare lor din Grecia, din aceeași perioadă, în timp ce indicele mediu al prețurilor de vînzare cu amănuntul de pe piața românească este aproape același în privința produselor similare din Grecia. Și în anul 2005 salariile și pensiile din România corespund aproximativ cu o treime celor grecești din această perioadă, în vreme ce indicele mediu al prețurilor la vînzarea cu amănuntul de pe piața românească este aproape același cu al prețurilor produselor similare din Grecia. Diminuarea diferenței dintre salarii și pensii cu majorarea, în fiecare an, cu circa 10 la sută, precum și stabilizarea prețurilor de pe piață, în raport cu Grecia, nu este deloc de neglijat.
Dar România nu înseamnă doar salariați și pensionari – după cum afirmă reputatul cercetător ci, în mod imperios necesar – și marile eforturi ale acesteia de integrare în Uniunea Europeană. în acest sens trebuie ca ritmurile ei de dezvoltare să fie superioare celor care erau în 2005, ritmuri ce sînt îngreunate de transformările politice: este deosebit de dificilă tranziția individului și încă și mai dificilă tranziția întregului sistem care compune populația unei țări – de la impunerea naționalizării totale la economia liberă. Din aceste considerente, situația României nu acceptă o abordare realizată în fuga timpului sau superficială. Este nevoie ca actualul guvern să se implice direct în determinarea limitelor superioare și inferioare pentru salarii și pensii, precum și a limitelor superioare și inferioare pe piața muncii și a prețurilor la cumpărarea și vînzarea produselor în toate fazele, de la producție și pînă la consum. Fiindcă atunci cînd legea ofertei și a cererii nu este ținută sub control are loc o modificare a prețurilor în scopul speculei, fapt de care România nu este deloc străină. Potrivit studiului, îmbunătățirea și sporirea producției agricole, corelate cu semnele pozitive ale industriei ușoare, va avea ca rezultat activizarea accentuată a acelei mișcări bancare care nu este supusă pericolului reprezentat de variabilele factorilor economici – așa cum sînt, de exemplu, bursa de valori și cumpărarea de energie pentru crahuri artificiale sau neartificiale. Pentru că agricultura rămîne un factor economic stabil, care poate – în pofida oricăror creșteri și descreșteri – să sprijine o țară chiar și atunci cînd cade victimă crahului factorilor mai sus-menționați de către respectivul studiu: toate acestea accentuează necesitatea ca România să se folosească din plin de bogățiile sale și de vastele sale întinderi, cu scopul absorbirii șomerilor – de la specialiști și pînă la muncitori, în scopul sprijinirii populației lipsite de mijloace de existență. Istoricul respectiv mai pune accentul și pe îmbunătățirea sistemului sanitar din România, care trebuie să fie însoțită și de posibilitatea asistării medicale și farmaceutice inclusiv a tuturor satelor izolate de zăpezi timp de luni întregi, luîndu-se toate măsurile necesare de protecție din partea medicilor terapeuți și a personalului de asistență. De asemenea, se are în vedere rolul pe care trebuie să-l joace Educația, în speță – Școala din România, ca și efortul de reconsiderare a Dreptului, proces care se realizează în mare parte revizuind dispoziții izolate sau, parțial, a unor decrete, adică tărăgănîndu-se. România – spune autorul studiului – are nevoie de schimbărti neîntrerupte, vitale și robuste, în favoarea drepturilor inalienabile ale omului, ca și a mentalităților românilor care favorizează esențialmente ritmurile de dezvoltare. Pentru că – așa cum concluziona respectivul autor în studiul său: „Un stat puternic presupune libertate și independență, acestea însemnînd: cetățeni puternici cu guvernare puternică, un raport care cuprinde Sănătatea, Educația, Economia și Prestigiul ca factori interdependenți care se probează prin Instruire, prin Nivelul Sănătății, prin Nivelul de Trai și prin recunoașterea unităților și a întregului reprezentat de Stat. Acolo unde ideea de Putere funcționează în mod unilateral, adică (numai) după voința guvermului sau (numai) după voința impusă în mod totalitar întregului de către guvern sau (numai) după voința unităților dispersate, acolo vor persista probleme serioase, mai ales cînd nu se depun eforturi pentru soluționarea lor”.
Poate că momentul marilor schimbări pentru România a venit, în sfîrșit!…

Romulus Dan BUSNEAși pensii cu majorarea, în fiec

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!