Procurorul cu dosar penal, în atenția CSM
• Consiliul Superior al Magistraturii va verifica buna reputație a viitorului procuror în vederea numirii sale pe post n dacă se va dovedi că nu este compatibilă cu statutul de magistrat, Brîndușa Stan va fi respinsă de la admiterea în magistratură n doctorul Leonard Roșu, directorul Spitalului Județean, unde Brîndușa Stan a fost jurist, susține că aceasta a făcut numeroase falsuri în acte
Cazul juristei Brîndușa Stan, cea care a trecut examenul pentru accederea în magistratură, deși are dosar penal, prezentat pe larg în ediția de ieri a Ziarului de Bacău, n-a rămas fără ecou. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va verifica buna reputație a juristei din Bacău, iar dacă se va ajunge la concluzia că nu este compatibilă acestei funcții, Brîndușa Stan ar putea să nu mai fie admisă în magistratură. „în condițiile în care reputația acesteia nu este impecabilă și în conformitate cu statutul de magistrat, atunci va fi declarată respinsă. Ar trebui să facem precizarea că promovarea concursului nu înseamnă că a primit și numirea pe funcția de procuror și că a fost admisă în magistratură”, ne-a declarat Cristina Liță, purtătorul de cuvînt al CSM. Declarația oficialului bucureștean a fost făcută în condițiile în care Brîndușa Stan a cîștigat la finele anului trecut concursul pentru admiterea în magistratură pe postul de procuror. Zilele trecute, însă, a ieșit la iveală că ea are dosar penal, instrumentat acum de Inspectoratul Județean de Poliție. Adică, exact unul dintre lucrurile care sînt în totală contradicție cu statutul de magistrat, pentru care buna reputație, profesionalismul și comportamentul decent reprezintă, cel puțin declarativ, cheia de boltă. Cristina Liță ne-a mai explicat că verificările de bună reputație, condiție eliminatorie la admiterea în magistratură, se efectuează după concursul de admitere, doar pentru candidații care au fost admiși, pentru că numărul celor care se înscriu este mult prea mare, iar la CSM sînt doar cinci inspectori care se ocupă de aceste aspecte. „Inspectorii noștri vor lua date de la absolut toate instituțiile și persoanele care pot da relații despre buna reputație a magistratului. în funcție de aceste aspecte, inspectorii de la Inspecția Judiciară de la CSM vor propune plenului CSM admiterea sau respingerea proiectului de numire în funcția de procuror în acest caz”, ne-a mai declarat Cristina Liță.
Acuzații dure la adresa Brîndușei Stan
Doctorul Leonard Roșu, directorul Spitalului Județean Bacău, fost șef al Brîndușei Stan, susține că primele semne de întrebare privind modul în care își făcea jurista treaba au apărut în momentul în care conducerea spitalului a realizat că banii de la agresorii victimelor care ajungeau la spital se recuperau în ritm de melc. „Asta, în condițiile în care noi plăteam taxe judiciare, de executor judecătoresc, pe la primărie. Și rezultatele erau sub așteptări. Am dispus un control de audit la compartimentul juridic, în urma căruia a rezultat că jurista depunea spre decontare chitanțe false. De fapt, erau formulare eliberate de diverse instituții modificate și copiate, în așa fel încît să poată fi completate așa cum credea ea de cuviință. Valoarea calculată atunci a fost de aproximativ 70 de milioane de lei. Nu mai știu exact suma, pentru că raportul de audit a fost depus la poliție, odată cu plîngerea noastră. Deci, acest proiect de audit există, nu mai trebuie efectuat altul, așa cum spunea comandantul poliției în materialul publicat de Ziarul de Bacău”, ne-a declarat Leonard Roșu.
Sesizarea către poliția Bacău s-a făcut cu adresa nr. 12566/9.08.2005 și, de atunci, nu se mai știe nimic despre dosar, decît că este înregistrat cu numărul 4022/P/2005. Trebuie precizat că, în conformitate cu legile din domeniu, cheltuielile de spitalizare în condiile unor agresiuni fizice tratate în spital nu se decontează de Casa de Asigurări de Sănătate, ci se recuperează de la agresori. în urma unei sentințe judecătorești, pe baza căreia se putea face și executarea silită, în caz că agresorii nu achitau de bună voie banii la casieria spitalului.
Implicații care țin de sfera penalului
Tot în timpul auditului efectuat în vara trecută, conducerea Spitalului Județean a mai descoperit vreo 20 de copii după sentințele judecătorești prin care erau condamnați agresorii la plata chetuielilor de spitalizare a victimelor lor. Acestea ar fi trebuit trimise la Registratura spitalului, acolo unde ar fi trebuit să se urmărească încasarea banilor. „Cu vreun an în urmă, salariata noastră de la Registratură a fost depistată că tăia chitanțe false celor care veneau să achite bani pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare. Venea omul, să spunem cu 500.000 de lei, ea tăia chitanță pentru această sumă, dar nu punea indigoul pentru a se imprima acest lucru și pe duplicatul care rămînea la noi. După ce pleca omul, completa duplicatul pentru o sumă mult mai mică, și restul și-l însușea. Cînd a fost prinsă, ea ne-a spus că la Registratură ajungeau doar sumele mici și că de cele mari se ocupa, de fapt, jurista noastră. Așa am început să urmărim mai îndeaproape modul de recuperare a banilor și am găsit, la audit, cele 20 de sentințe judecătorești care ar fi trebuit trimise la Registraură”, a mai afirmat doctorul Roșu. Se pare că, în cele 20 de sentințe „puse la păstrare” în sertarele Brîndușei Stan, este vorba de alte peste o sută de milioane de lei, aspect ce trebuie lămurit de anchetatori.
Brîndușa Stan, în convorbirea avută cu redactorii noștri, a negat vehement că ar face obiectul vreunui dosar penal, pentru că nu a fost chemată pînă acum niciodată la audieri și nu știe nimic despre această reclamație sau despre faptele care i se pun în cîrcă. (Mirela ROMANEȚ, Alexandru COVACI) numărul celor care se înscriu este mult prea mare, iar la CSM sînt doar cinci inspectori care se ocupă de aceste
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.