EDITORIAL Fuga de răspundere

Eduard ADAM

Fuga de răspundere a devenit la noi sport național. Oriunde mergi, cineva are ceva de reclamat. Îți spune cîte nu vrei s-auzi, dar dacă îi ceri să-și asume cele afirmate, ori măcar să-și dea numele, rămîi vorbind singur. Mai trist este că practica o întîlnești nu doar pe stradă, la o discuție între patru ochi, ci și la oameni cu pretenții, care dețin funcții importante. Un bun exemplu este ceea ce se întîmplă acum în școlile din Bacău. În ultimii ani, mulți profesori i-au criticat pe directorii lor: ba că îi țin pe unii colegi în brațe, ba că atunci cînd fac curățenie prin școli își trag partea lor și-și fac case, și cîte altele. Acum, ei au posibilitatea să curme astfel de practici, să scape învățămîntul de indivizi înregimentați politic, care nici meserie nu știu bine, dar o fac și pe tiranii cu adevărații dascăli. Surpriză, însă: profesorii nu vor să ajungă în fruntea școlilor. Pentru cele 150 de funcții de director la școlile și liceele din județ abia s-au înscris la concurs 25 de dascăli. Și asta în condițiile în care termenul de înscriere a fost prelungit cu o săptămînă.

De ce fug dascălii de răspundere?! Unii au spus că nu vor să ajungă directori, fiindcă nu cîștigă prea mult la salariu, și-atunci nu există motivația financiară. Alții se tem că nu vor izbuti să realizeze prea mult în școlile lor, atîta vreme cît banii sînt puțini. Restul, și mai șmecheri, sînt conștienți că dacă semnează un contract de management cu Inspectoratul Școlar pot fi trași la răspundere. Așa, stau deocamdată deoparte, sînt conștienți că au valoare și speră că, în final, în lipsa unui candidat, vor fi numiți chiar ei cu delegație. În acest caz, nimeni nu-i poate sancționa prea aspru, dacă nu se ridică la pretențiile funcției dobîndite. În fiecare caz, însă, problema e aceeași: profesorii sînt nemulțumiți, recunosc că sînt probleme, dar ar prefera ca altcineva să ia taurul de coarne. Dacă respectivii vor reuși să aducă normalitate în școala lor, foarte bine. Dacă își vor rupe gîtul, nu-i afectează pe ei direct, și iar e bine. Jenant mod de gîndire, mai ales pentru niște dascăli, care, se presupune, modelează caractere, oameni de care noi, mai tîrziu, ar trebui să fim mîndri.

Sînt convins că profesori din multe școli se vor trezi cu directori pe care nu-i vor. Vor fi numiți de Inspectoratul Școlar pe criterii politice sau de altă natură, și-atunci să vezi rîcă. Despre cei ajunși în funcții, colegii rămași la catedră vor afirma iarăși, tot pe șoptite, că nu sînt competenți, că fac cine știe ce jocuri etc. Vor apărea grupuri-grupulețe și intrigi de tot felul în școli. Va fi o luptă surdă care se va răsfrînge pînă la urmă asupra calității actului de învățămînt. Poate n-ar fi rău ca dascălii să învețe și ei, ca și noi toți ceilalți, să-și asume lucrurile pe care le fac. În cazul profesorilor, să tacă dacă nu s-au înscris la concurs.