Osteoporoza endocrină (I)

Osteoporoza este o boală a sistemului osos ce se caracterizează prin scăderea masei osoase, deteriorarea arhitecturii osului, cu creșterea fragilității osoase ceea ce duce în final la sporirea riscului de fractură. Structura normală a osului este determinată de un echilibru între achiziție și resorbție. Achiziția maximă de masă osoasă este în jurul vîrstei de 20-25 de ani. Pierderea de masă osoasă se produce odată cu îmbătrînirea (pierderea fiind de 0,3 la sută/an).

Factorii de risc

Prima grupă a factorilor de risc se referă la cei genetici. Din această grupă fac parte: antecedentele familiale, factorul etnic și defectul genetic în sistemul vitaminei D. A doua grupă sînt factorii constitutivi. Este vorba de: sexul feminin, longevitatea, talia mică, vîrsta peste 45 de ani, greutatea scăzută și nutriția deficitară. A treia grupă de factori de risc este cea hormonală. Aici sînt incluși deficitul de hormoni gonadici, menarha tardivă (prima menstruație), menopauza precoce, anovulația, infertilitatea, anorexia nervoasă și hipertiroidismul. în fine, apariția bolii poate fi favorizată de fumat, alcool, imobilizare prelungită și de utilizarea unor medicamente (cortizon, tiroxină etc.).

Femeile, cele mai vulnerabile

Osteoporoza este o boală care afectează, în special, femeile, în postmenopauză. Masa osoasă a corpului uman crește continuu de la naștere pînă la vîrsta adultă atingînd maximum în jurul vîrstei de 30-35 de ani. Masa osoasă a persoanelor de sex feminin (la toate vîrstele) este mai mică decît la bărbați. Din decada a IV-a masa osoasă începe să scadă cu o rată de 0,3-0,5 la sută/an. La femeile în postmenopauză scăderea masei osoase este de 5-6 la sută pe an în primii zece ani de menopauză, fiind mai accentuată la nivelul coloanei lombare. După această perioadă scăderea masei osoase este mai lentă.

Problemă de sănătate publică

„De osteoporoză nu se moare”, se spunea mai demult, considerîndu-se că afecțiunea este o manifestare normală a vîrstei înaintate. însă, ignoranța în legătură cu această stare patologică este foarte costisitoare-în vieți, în calitatea vieții și în bani, osteoporoza fiind astăzi cea mai frecvent întîlnită tulburare metabolică a scheletului.
în țările dezvoltate, osteoporoza a devenit o problemă de sănătate publică. în SUA se cheltuiesc zilnic pînă la 50 milioane dolari pentru tratarea fracturilor osteoporotice. Pe plan mondial, fracturile osteoporotice afectează mai multe femei decît infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale și cancerul de sîn la un loc. Avînd în vedere suferința, invaliditățile și cheltuielile enorme produse de osteoporoză și de fracturile cu care se asociază, ar fi de dorit să se prevină pierderea de masă osoasă iar abordarea pe cale alimentară și activitatea fizică reprezintă mijlocul cel mai ieftin pentru atingerea acestui scop. (Dr. Maria Elena Vamanu, medic primar endocrinolog) o problemă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!