3.000 de monezi romane din argint

Cea mai mare comoară descoperită în Moldova
• la Măgura (Bacău) a fost scos la lumină cel mai mare tezaur din Moldova: aproape 3.000 de monede de argint, denari, din timpul împăraților romani ai veacurilor I și II după Hristos

Băiatul a venit într-o clipită la profesor. I-a întins bucata de vas avînd întipărit pe ea un desen din primul veac creștin. Dumitru Tătaru, împătimit de istorie, a luat-o, a studiat-o atent și a dat strigarea. Avea experiență de lucru în teren cu copii. Descoperisese suficiente vase antice, unelte și arme din perioada geto-dacă și a simțit că ceea ce descoperise băiatul merită mai mult. Era dimineață, iar programul de lucru al dascălului nostru începea la ora 13.00. Așa că, a chemat un grup de elevi de la cercul „Căutătorii de comori”, cu care colabora în astfel de activități. Era un cerc unicat în felul lui, pe care îl organizase la școala din sat, încă din primul an de învățămînt. Cum entuziasmul era mare, elevii nu s-au dat în lături de la cercetare. în jurul orei 10.00, pe bucata de pămînt a Mariei Moisoaia se adunaseră vreo 30 de copii. Cu toții au început căutările. Fiind primăvară, ochii micuților urmași ai lui Indiana Jones au scanat cu atenție fiecare metru pătrat. Era greu de crezut că va apărea ceva deosebit. După cîteva zeci de minute, nimeni nu zărise ceva spectaculos.

Dîră de monezi pe pămînt

La un moment dat, în zonă a apărut și unul dintre tractoarele comunei. Bietul șofer nu s-a putut abține, după ce a trecut cu plugul peste cîteva zeci de metri. „Inginerul m-a trimis să dau o brazdă și am arat toată bucata”, a exclamat el, supărat. într-adevăr, fusese chemat să facă vreo două brazde la insistențele profesorului Dumitru Tătaru și s-a trezit că a arat toată bucata Moișoaiei. Ar fi renunțat, însă cîteva promisiuni de-ale dascălului și entuziasmul elevilor de la cerc l-au făcut să cedeze. Mai rămăsese singura bucată de teren nearată. Era un hat mai înalt, la care nu s-ar fi băgat, de teamă să nu facă probleme tractorului. în clipa în care s-a întors cu plugul pentru a trage și ultimele brazde, a apărut minunea. „De sub pămînt a început să apară dîră de monezi oxidate. Erau albăstrui, verzui”, ne-a povestit profesorul Tătaru. La strigătele de bucurie ale copiilor, mulțimea oamenilor aflați la muncă pe dealul Ceijbicului s-a adunat pe teren. „Parcă au simțit valoarea banilor și s-au repezit să-i bage în buzunar”, a afirmat Dumitru Tătaru. Culmea era că tractorul ara, iar monedele nu mai încetau a ieși la lumină. Chipurile diverșilor împărați romani, de la Octavian Augustus la Septimius Sever, s-au făcut văzute la Măgura. Erau peste zece kilograme de monezi, care riscau să se împrăștie la toată lumea. „Am cerut un sac de rafie, pentru a le pune la un loc. Cum nimeni n-avea pe moment, am luat geaca de fîș a soțului, am pus monedele acolo, și le-am dus la școală, împreună cu vasul în care fuseseră depozitate”, a explicat Angela Tătaru, soția profesorului.

Vestea s-a împrăștiat imediat

Ca-n cazul oricărei comori, vestea a circulat repede. Unul dintre oamenii din sat, care lucra la Fabrica de Șuruburi, a dat vestea la Bacău despre „comoara de la Șipote”. „Am vrut să o dau domnului Viorel Căpitanu, de la Muzeul de Istorie din Bacău, dar cum nu era acolo, a doua zi, în comună au venit alți reprezentanți ai instituției. Le-am încredințat-o pe loc. Fără proces verbal, fără inventar, așa cum cred că s-ar fi cuvenit”, a mai povestit profesorul Tătaru. Pentru dascălul de la Măgura, ziua de 28 aprilie avea să devină cea mai lungă și mai frumoasă zi.
Studiile de specialitate au relevat ulterior că cei 2.827 de denari, bătuți în monetăriile Romei, și ajunși în mod inexplicabil în pămîntul Măgurei, erau cea mai mare comoară descoperită vreodată în Moldova. Multă lume l-a bănuit pe profesorul Dumitru Tătaru că deține aparate de detectat metale. Nimic mai fals. Dragostea față de valorile trecutului și pasiunea față de istorie și de copii l-au determinat să-și creeze o echipă minunată la Școala din Măgura.
Acum, dascălul ne privește cu mirare și încîntare pe sub ochelarii fumurii cu rama neagră, ce amintesc cumva de chipul lui Octavian Voicu. Locuiește într-o casă simplă, sub coama Măgurii, și mai răsfoiește din cînd în cînd ziarele și revistele din epocă. Este mîndru de descoperirea sa, chiar dacă nici pînă astăzi n-a cules laurii muncii sale. Cît despre comoară, aceasta poate fi admirată în colecția Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”. Iar pe bucata de la Moisoaia se înalță o casă cu etaj, aparținînd unuia dintre elevii care au săpat atunci alături de profesor. Cam asta e povestea celui mai mare tezaur din Moldova. Restul e istorie. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!