Porni Luceafărul…

Maxima zilei: „Viața noastră e o cărare perpetuă” (Mihai Eminescu)

Evenimentele istorice ale săptămînii:

* La 15 ianuarie 1850 se naște, la Ipotești-Botoșani, Mihai Eminescu, cel ce avea să devină „poetul național”, „Luceafărul poeziei românești” din toate timpurile. Este, 15 ianuarie – „data celei mai emoționante aniversări din viața poporului român” – după cum aprecia scriitorul Geo Bogza în „Manuscriptum” (1975). Mihai este al 7-lea fiu, din cei 11 copii ai lui Gheorghe Eminovici și Ralucăi Jurașcu. Pentru viitorul poet, publicist, dramaturg, promotor al culturii și creator de limbă literară, satul devine „centrul vieții pămîntului”. Toți exegeții săi au constatat, de altfel, că natura și folclorul au fost principalele surse de inspirație. Debutează, în 1866, în revista „Familia” cu poezia „De-aș avea”, pentru ca în 1870 să publice, în „Convorbiri literare”, poeziile „Venere și madonă” și „Epigonii”. După alți cîțiva ani își descoperă și vocația de gazetar; va lucra ca redactor la „Curierul de Iași” (sau „Foaia vitelor de pripas”,1876 – 1877) și la „Timpul” București ( 1877 – 1883). în tot acest timp își va construi ceea ce unii au definit, mai tîrziu, a fi fost „o personalitate titanică”. „Epoca Eminescu” – definiție pe care o datorăm lui G. Ibrăileanu – s-a remarcat ca „o epocă a zilelor de aur a scripturilor române, cu trei sori în frunte: Eminescu, Creangă, Caragiale. Poetul nepereche a fost considertat „ultimul mare romantic european”, poemul „Luceafărul” întruchipînd sinteza întregii creații eminesciene. Ne-a lăsat moștenire o operă pe care nu a egalat-o nimeni pînă în zilele noastre. Și nici nu credem că o va face, cineva, vreodată…!

* Miercuri, 17 ianuarie, se împlinesc 346 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Constantin Șerban Basarab

* La 19 ianuarie, lumea artelor comemorează 56 de ani de la plecarea în eternitate a lui Constantin C. Notarra – violonist, compozitor, profesor și critic muzical

* Se împlinesc 186 de ani (sîmbătă 23 ianuarie) de la începutul revoluției române condusă de Tudor Vladimirescu, marcată de Proclamația către locuitorii Țării Românești prin care se cheamă la luptă împotriva regimului feudal fanariot.

Mari invenții ale lumii antice:

* în anul 400 î.e.n. învățatul grec Architas din Tarent (după cum arată scrierile rămase pe papirus) a inventat șurubul, scripetele, morișca de vînt și porumbelul zburător – construit din scîndurică, asemenea unui avion. Se mai spune că tot el ar fi inventat cel dintîi zmeu și, de asemenea, că ar fi avut idei interesante despre arta de a zbura

* La 390 î.e.n. inginerul grec Callios a inventat macaraua

* Eudoxos de Knidos – astronom grec, a inventat cadranul solar orizontal (la 360 î.e.n.) și a împărțit anul în 365 de zile, împărțire rămasă valabilă și adoptată, mai tîrziu, de calendarul Iulian.

Rubrică redactată de Florin DUNĂREANU urcarea pe tronul

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!