Europa îți dă, dar nu îți bagă în traistă

Strategia post-aderare există, dar lipsește cu desăvîrșire

• fără proiecte, județul Bacău riscă să rămînă fără fonduri europene

La mai bine de două săptămîni de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, șefii județului încă mai așteaptă o infuzie de capital european în cele mai variate domenii, pe care an de an s-au chinuit să le peticească cu bani de la Guvern sau bugetul local. Dar aderarea nu a adus, pur și simplu, bani, iar părerile, în funcție de culoarea politică, sînt împărțite. Unii se plîng că nu au bani pentru infrastructură și alte investiții, că nu există o strategie de dezvoltare națională post-aderare, pe care să se plieze cea a județului Bacău, iar alții susțin că există, dar că trebuie multă răbdare.

Laptele și mierea așteptate odată cu aderarea la Uniunea Europeană întîrzie să curgă. Mai precis, din mult așteptatele fonduri puse la bătaie de europeni, în județul nostru nu a ajuns un euro și puține sînt șansele să ajungă curînd. Cei care strigă cel mai mult și critică sînt, firește, reprezentanții opoziției, în timp ce reprezentanții actualei guvernări susțin că totul va fi bine. Numai timpul va stabili exact cît va avea de cîștigat și cît de pierdut județul nostru în cursa spre Europa.

Strategia post-aderare este inexistentă

Cei care au tras primii semnalul de alarmă sînt șefii Consiliului Județean (CJ) Bacău. „Nu există o strategie post-aderare, așa cum ar fi fost normal, pe care să pot plia strategia de dezvoltare a județului Bacău. Vreau să văd programul de finanțare pentru drumurile județene. Avem studii de fezabilitate și proiecte pentru 300 de kilometri de drumuri și nu avem finanțare. Pe care program european să le înscriu dacă nu există? Strategia post-aderare trebuia să se discute înainte și nu după aderare. La bugetul pe acest an trebuie să prind bani pentru cofinanțarea proiectelor? Cum să îi prind dacă nu știu ce programe sînt și ce sumă putem atrage? Nu mai spun că situația pentru primăriile din mediul rural este și mai dezastruoasă. Nu sînt scheme de finanțare europeană pentru investiții în drumuri, alimentări cu apă, canalizări și tot ce înseamnă utilități. Nu există elaborat un ghid după care să ne croim proiectele. Lucrăm studiile de fezabilitate și proiectele pur și simplu în orb” – ne-a declarat Dragoș Benea, președintele CJ Bacău.

Se pierd opt milioane de euro pe zi, la nivel național

Colegul și șeful lui de partid, Gabriel Vlase, este de aceeași părere. „Am intrat în Uniunea Europeană de două săptămîni și cei care conduc țara au cu totul alte preocupări. Nu fac nimic, stau de vorbă, organizează congrese și așa mai trec două-trei luni pînă se hotărăsc să facă ceva. Așa va trece și anul! Ministerul Integrării trebuia să devină al Dezvoltării și nu s-a făcut nimic în acest sens. Trebuie pusă la punct o strategie post-aderare, un plan, programe, ghiduri, pentru că nu ne va chema nimeni din Uniunea Europeană să mergem cu sacul să ne luăm banii. Ca să obținem finanțarea trebuie să prezentăm niște documentații. Poate spre sfîrșitul anului vom reuși să mișcăm ceva” – ne-a declarat deputatul Gabriel Vlase, președinte executiv al Organizației Județene a Partidului Social Democrat Bacău. El a precizat că, din acest motiv, din suma fabuloasă pusă de europeni la bătaie pentru țara noastră, la nivel național se pierd opt milioane de euro pe zi.

Avem strategie, ne trebuie răbdare

în schimb, reprezentanții guvernării sînt optimiști. „Strategia post-aderare a fost prezentată de Guvern la nivel național. Strategia de dezvoltare a județelor trebuie făcută de consiliile județene, cele care sînt ordonatorii de credite. Conform Legii 215, Consiliul Județean are obligația să facă strategia de dezvoltare a județului Bacău. La nivel național există o strategie, așa că mai trebuie armonizată cea a județului Bacău cu ea” – ne-a declarat prefectul Gabriel Berca. Subprefectul Neculai Olaru, cel nominalizat să se specializeze pe integrare, din partea Prefecturii Bacău, cere doar „puțintică răbdare”. „Sîntem în perioada în care se respectă pas cu pas programul pe care UE l-a stabilit României. Nici o țară nu a avut, la momentul aderării, tot mecanismul pus la punct, ci acesta a fost făcut ulterior, pentru atragerea fondurilor europene. Sînt comisii care lucrează la acest mecanism, supervizate de UE. Sîntem în ritmul impus de UE și nu poate fi vorba de rămîneri în urmă sau de lipsă de inițiativă. Dacă președintele Benea are nemulțumiri și nu știe ce are de făcut, să se adreseze Agenției Regionale de Dezvolatre Nord-Est, căreia îi ia mereu apărarea, pentru că ei trebuie să pună la punct strategia la nivel regional și ar putea foarte bine să îl învețe pe președintele CJ Bacău cum trebuie să procedeze” – ne-a declarat subprefectul Neculai Olaru.

Două treimi din banii comunitari se adresează autorităților publice

Cert este că toată lumea ar trebui, pe plan local, să-și definească strategiile. Și, în primul rînd, primăriile și Consiliul Județean. „Ei ar trebui să-și stabilească un poertofoliu de proiecte, pentru a putea accede atît pe Programul operativ de dezvoltare regională, cît și pe celelelate cinci programe operative sectoriale – spune directorul general al Agenției de Dezvoltare Nord-Est, Constantin Apostol. Pentru că circa 70% din banii comunitari vor fi bani care se adresează autorităților publice. Ei ar trebui să-și angajaze oameni pentru a lucra la aceste strategii și la portofoliul de proiecte, ca apoi să lucreze pe proiecte efectiv. Pentru că nu vor mai fi licitații, ci proiectele se vor depune pe criteriul «dreptul primului venit». Deci, cine se mișcă va cîștiga!”. România negociază pînă în luna martie documentele care se referă la ea: programele operative sectoriale și Programul operativ de dezvoltare. După care vom ști la milimetru unde se duc acești bani. „Noi nu trebuie să stăm, însă, pentru a vedea cîți bani vor fi – spune Constantin Apostol. Să se facă strategiile și portofoliul de proiecte, apoi să se pregătească echipele care să lucreze!”. Cele cinci domenii sectoriale pentru care vin bani sînt transporturile, mediul, resursele umane și sociale, dezvoltarea rurală și competitivitate. La care se adaugă programul operațional regional.
Țara noastră beneficiază de fonduri structurale de circa 28-30 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene, pînă în 2013. Raportînd suma la cele șapte zile ale săptămînii, vor trebui cheltuiți zilnic 8,5 milioane de euro. Aceste fonduri trebuie gestionate eficient și trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi atrași în proiecte în țară, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale Uniunii sînt gestionate de Comisia Europeană și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întîrzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. De care Regiunea Nord-Est și Bacăul au nevoie din plin. (Claudiu TĂNĂSESCU, Petru DONE)ă obținem finanțarea trebuie să prezentăm niște documentații. Poate spre sf

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!