Tinerii și politica

întrebarea cea mai potrivită pentru timpurile noastre și care trebuie să-și afle un răspuns urgent este, în opinia mea, următoarea: cum îi facem pe tineri să înțeleagă importanța implicării în viața politică?
De ce această întrebare este cea mai importantă? Pentru că de la această generație, generația „web”, se așteaptă începerea adevăratei ere democratice în România. Dar cum se vede politica prin ochii celor tineri?
Pentru a răspunde la această întrebare corect și complet trebuie analizată sitația vieții politice actuale. Politica de azi uită de arta compromisului și se prezintă ca un front de nesfîrșite lupte pentru putere, fiind echivalentă cu lupta pentru dobîndirea cîtor mai multe avantaje materiale. Politica în România este un cîmp interzis pentru cei capabili și loc de adunare a unor foști membri PCR care își dau mîna cu cei care, după 1989, au văzut în politică un mijloc de a-și face un nume, formînd astfel o distructivă oligarhie. Mass-media redă cu promptitudine situația (evident că acele trusturi de presă controlate de politicieni nu o vor face!) și tinerii, care în ziua de azi sunt tot mai dornici de idei date de-a gata, preiau cele scrise de alții și le însușesc ca idei proprii, astfel că este normal ca astăzi concepția generației tinere despre politică să fie una disprețuitoare, dacă nu total adversă.
Cum schimbăm această stare de fapt? Există soluții. Pentru început este de observat faptul că din cotidianul politic românesc lipsesc elitele intelectuale. România are o elită intelectuală care nu dorește să se implice în politic. Tinerii din ziua de astăzi tocmai de asta au nevoie. De un model pe care să îl urmeze, iar dacă un intelectual cunoscut și apreciat de tineri s-ar implica în politică și ar oferi acestora imaginea unui om politic veritabil, sunt convins că și tinerii vor fi mai interesați de politic. Confucius spune: „Cînd rădăcinile sunt în confuzie, nimic nu mai poate fi condus.”. Or, tinerii sunt rădăcinile aflate în confuzie, și din această confuzie doar un lider intelectual îi poate scoate.
Și dacă totuși elita va ezita să se implice, atunci un astfel de lider trebuie format. Cum? Printr-o reformă în educație. Iată ce spune Aristotel: „Pretutindeni unde educația s-a nesocotit, statul a primit o lovitură funestă.” Ce înseamnă acest lucru? Că educația propice reprezintă unul dintre stîlpii unei democrații sănătoase. La noi însă acest fapt nu se ia în considerare. Și se greșește grav. Pentru că una din menirile educației este aceea de a-i pregăti pe copiii de azi pentru rolul de cetățean al unei societăți pe care îl vor avea mîine. Și educația are și misiunea de a forma lideri, chiar și politici. Punîndu-se mai mult accent în educație pe cultura civică și pe istorie, elevii vor înțelege mai bine cît de importantă este politica în mersul unei societăți și vor ajunge să o prețuiască și să dorească să se implice în luarea deciziilor importante pentru mediul în care trăiesc. O reformă în educație ar putea rezolva și o altă problemă gravă a României, emigrația masivă. Foarte mulți tineri consideră că trăiesc într-o țară fără trecut și fără viitor și de aceea își doresc ca, odată terminată școala, să emigreze spre locuri care au auzit că ar fi mai bune. Nicoale Titulescu atrăgea atenția asupra acestui fapt: „Este necesar ca tinerimea română, oriunde s-ar afla, să rămînă o tinerime legată de pămînt.” Aici ilustrul om politic al perioadei interbelice nu numai că trage un semnal de alarmă, dar oferă și o soluție: aceea că tinerii români trebuie ajutați să cunoască trecutul țării în care s-au născut, să înțeleagă că s-au făcut mari sacrificii pentru ca țara aceasta să existe și poate că, înțelegînd acest lucru, vor ajunge să fie adevărați patrioți: conștienți de trecut și dornici să facă mai mult pentru patria în care își duc viața pe viitor, așa cum definește H.R. Patapievici termenul de „patriot”.
Generația de azi poate reprezenta, dacă este bine „șlefuită”, o altă generație politică de excepție, de genul celei de la 1848, pentru că, așa cum pașoptiștii au adus cu ei idei reformatoare și moderne pentru societatea românească, reușind prin acestea să schimbe cursul istoriei României, tot așa și această generație poate reprezenta un element de modernitate în structurile arhaice ale unei Românii îmbătrînite de anii grei de dictatură. (Viorel BREBECE – XII C)litice actuale. Politica de azi uită de arta compromisului și se prezintă ca un front de nesfîrșite lu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!