Țăranii au nevoie ca de aer de informații și de bani

Campania de informare a agricultorilor din județul Bacău cu privire la accesarea fondurilor europene și guvernamentale destinate acestui sector de activitate a epuizat prima dintre cele trei săptămîni dedicate. Specialiști ai Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR), ai celor două agenții de plăți și ai Oficiului Județean de Consultanță Agricolă se află în fiecare zi, inclusiv sîmbăta și duminica printre agricultorii și fermierii din toate cele 92 de localități ale județului Bacău trecute pe listă. Agricultorii află, de la ei, amănunte privind sistemul de subvenții și plăți directe, despre programele de finanțare destinate sectorului agricol și dezvoltării spațiului rural, dar și despre inițiativele luate de Direcția Agricolă pentru pregătirea de consultanți financiari care să ajute fermierii să întocmească proiecte de finanțare.

întîlnirile organizate în circa 30 de comune și de orașe au adunat sute de cetățeni, dornici să afle noutăți de la județ. „în cele mai multe cazuri – spune Mihai Banu, directorul executiv al DADR -, mai ales acolo unde și autoritățile locale s-au implicat, sălile în care am ținut întîlnirile cu sătenii au fost pline, uneori și cu peste 100 de oameni la un loc. Vin mai mulți bătrîni la aceste întîlniri, dar sînt și mulți tineri din sate și, în general, lumea este dornică să afle nouități. Mulți dintre ei spun că nu au auzit de lucrurile pe care le spunem noi și ne-au cerut să fim și mai mult prezenți printre ei. Iată de ce am și început această campanie, care va dura pînă la începutul lunii martie, pînă cînd vom bate fiecare comună și fiecare oraș în parte”. Interesul pentru nouățile cu care agricultura românească este întîmpinată, acum, imediat după aderarea la Uniunea Europerană, este stimulat și prin asocierea principaleleor forțe care ar putea transmite mai departe informațiile sau care se pot implica efectiv în aplicarea unor programe de dezvoltare în mediul rural. Ștefan Talambă, director executiv la DADR Bacău a început, de exemplu, o serie de întîlniri cu preoții din sate și orașe. „Consider că preoții – spune Ștefan Talambă – se numără printre cei mai ascultați oameni dintr-o localitate. Ei au și capacitatea de a înțelege ușor ceea ce se află acum pe tapetul dezvoltării rurale, din partea UE sau a statului, și au și capacitatea de a-i mobiliza pe oameni, în special pe cei tineri, să treacă la treabă, să învețe, să facă proiecte, să acceseze fonduri de dezvoltare”. în aceeași idee, tot Ștefan Talambă a avut întîlniri și cu funcționarii din primăriile județului care au, ca sarcină de servici, tocmai accesarea de fonduri de finanțare.

Motoșeni: se simte nevoia de asociere

Am însoțit, luni, 19 februarie, echipa condusă de directorul sucursalei Bacău a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Ioan Melinte, în două dintre comunele județului – Motoșenin și Răchitoasa. Localități de pe ceea ce s-a numit, de cînd e lumea, Valea Plîngerii. O zonă de deal considerată săracă, unde agricultura nu se face nicicum ca la șes. La Motoșeni ne-au așteptat ceva mai mult de 30 de oameni, în frunte cu primarul Constantin Galiță. I-am recunoscut, printre toți, pe agronomii Mariet Andonie și Florin Sîrghie. „Sînt, acum – spune Mariet Andonie -, profesor la școala din Motoșeni. Mă mănîncă palmele să fac ceva mai mult. Am venit să aflu cum putem face un proiect, de unde putem primi o finanțare, însă eu cred că numai prin asociere ne putem descurca, iar eu sînt hotărît să mă ocup de o astfel de asociație”. Cei prezenți au aflat că vor fi chemați să depună cereri pentru plata directă pe suprafața de teren, în perioada 1 martie – 15 mai, cum și unde vor putea completa cererile, dar și condițiile în care vor putea primi subvențiile agricole și, mai ales, cum vor putea accesa fonduri de finanțare. „Sînt lucruri pe care oamenii nu le cunosc – a precizat Ioan Melinte -, însă noi am venit să le vorbim tuturor într-un limbaj accesibil, să le ascultăm întrebările, nedumeririle”. Evident, ca peste tot, nu s-au putut ocoli problemele legate de fondul funciar, probleme încă nerezolvate total nici după 15 ani de cînd a fost dată „Legea pămîntului”. Dar oamenii s-au interesat și de temele puse în discuție. „Am 4,5 hectare de pămînt – spunea Gică Bodiu, om în vîrstă, din Motoșeni. Nu mai pot munci. Terenul arat e din deal în vale. Mai pot primi subvenția?”. Lîngă el, Florin Sîrghie, în schimb, se gîndește tot la asociere. „Ceea ce am reținut din această întîlnire este că, pentru alocarea de subvenții în agricultură, dacă pămînturile nu vor fi comasate în tarlale compacte, pentru a putea fi lucrate, să se respecte verigile tehnologice referitoare la rotația culturilor, asolamente etc., nu vom face nimic. De aici, dacă nu vor fi și proiecte viabile nu vom putea accesa fondurile atît de necesare acestei zone. Iată de ce astfel de întîlniri de informare sînt atît de necesare. în mediul rural mai există destule probleme de mentalitate, care poate vin din epoca veche. Dacă înainte se lucra pămîntul comasa, dar țăranul era furat, acum sîntem liberi, dar am uitat ce să facem cu o așa libertate”.

Răchitoasa: la mîna șmecherilor de intermediari

Căminul cultural din Răchitoasa s-a umplut de lume. Și aici, oameni în vîrstă, mai ales. Unii, abia veniți de prin bufete. Teracota abia putea să dezmorțească aerul din sală. Parcă mai bine era afară. Primarul Ionel Zorilă nu s-a făcut văzut, așa că Ioan Melinte a intrat direct în subiect: aceleași probleme, aceleași informații. Oamenii au ascultat liniștiți, apoi au sărit cu întrebările. Despre pămînt, despre Legea funciară mai ales. Unul avea cîțiva tăurași, pe care i-a vîndut sub greutatea cerută și, evident, unui geambaș care i-a dat cît nu face, pentru că la abatorul autorizat nu i-a primit. „De ce se poate așa ceva? – întreabă omul. De ce sînt condițiile atît de aspre?”. Directorul de la APIA îi repetă condițiile pentru subvenționare și pentru a intra pe piața UE. Dar nu rabdă să-i spună și direct, românește, adevărul: „Știi de ce ți-a cumpărat tăurașii un șmecher, ieftin? Pentru că el e mai deștept decît tine. Și vei păți așa pînă cînd vei deschide și tu ochii și vei vedea ce se cere pe piață și cum poți să dai produse de calitate”. Dar sînt și la Răchitoasa oameni dornici să facă ceva mai mult decît pînă acum. Ana Despa s-a mutat aici cu toată familia, tocmai din Brașov. Sînt oameni tineri. „Am concesionat un saivan de oi și vreau să-l exploatez – spune ea. Aș vrea să fac un proiect pentru finanțare din fonduri europene sau guvernamentale, pentru a moderniza acest saivan, pentru a cumpăra animale de rasă, pentru a face producție zootehnică. Sînt primii pași în agricultură pe care-i fac, dar noi trăim în mediul rural și altă șansă nu avem. Noi ne-am retras de la Brașov la Răchitoasa pentru mai multă liniște, pentru locurile acestea pe care le-am găsit deosebit de frumoase. Dar și pentru a munci. Pînă acum avem 30 de oi”.

Onești: îngrijorare față de condițiile puse de UE

Agricultorii din zona Onești s-au întîlnit cu o echipă condusă de Ghiță Burlui, director executiv adjunct al DADR. Au putut afla cum pot investi în agricultură, în achiziționarea de tractoare și utilaje agricole, în susținerea plantațiilor viticole, înființarea de brutării și distilării. Un accent deosebit s-a pus pe calitatea vieții în mediul rural. Fermierii au aflat că pentru a putea vinde produse animaliere este necesară înregistrarea sanitar-veterinară, iar vînzarea acestor produse în alte județe nu este interzisă nici de la 1 iulie, pentru Uniunea Europeană noțiunea de teritoriu local reprezentînd întreg teritoriul României. În privința plantațiilor noi, fermierii trebuie să dețină autorizații, iar pînă în anul 2017 trebuie scoase toate viile hibride. Condițiile în care ar putea obține ajutorul financiar i-au descumpănit însă pe agricultorii oneșteni, deoarece la suprafețele pe care le au în posesie ei trebuie să evite formarea pîrloagelor, iar la terenurile în pantă ei trebuie să lase o porțiune de 20% din această suprafață nelucrată pentru evitarea eroziunii solului și terenul trebuie arat pe curba de nivel.

Campania de informare a fermierilor, în următoarele trei zile

Astăzi, 22 februarie, specialiștii vor fi prezenți la Fărăoani, Gura Văii, Buciumi, Helegiu, Livezi, Pîncești, Prăjești și Traian, vineri, 23 februarie, la Gîrleni, Stănișești, Urechești, Coțofănești, Sănduleni, Tîrgu Ocna și Buhoci, iar sîmbătă, 24 februarie, la Tîrgu Trotuș, Buhuși și Asău. (Petru DONE, Ion MORARU)la rotația culturilor, aso

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!