Apa care ucide

Rezultatul probelor de apă prelevate de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Bacău din fîntîni sau alte surse de apă situate în zone unde este de așteptat ca pînza freatică să fie poluată au dezvăluit o realitate îngrijorătoare. în ciuda faptului că s-au înregistrat și decese în rîndul sugarilor, din cauză că mamele lor le-au preparat hrana cu apă din fîntîna în care au ajuns nitrați, în județul Bacău continuă să apară cazuri de „boală albastră”, datorată acestei cauze. E drept, în 2006, numărul lor a scăzut, dar ele se mențin, totuși, la un nivel ridicat. Mai mult decît atît, în acest an, un bebeluș, aflat la rude în Podu Turcului, a murit, după ce a fost alimentat cu lapte și ceai preparate cu apă dintr-o fîntînă poluată. Și tot din zona respectivă a fost internat în spital un copil cu aceeași intoxicație cu nitrați. Din fericire, el a fost prezentat la medic de către părinți în timp util, astfel că a fost salvat.

Concentrație de șase ori mai mare

în 2006, medicii și asistenții de la serviciul Igiena Mediului din cadrul ASP Bacău au luat numeroase probe din mai multe fîntîni din diverse zone, pentru a determina concentrația de nitrați și nitriți din apa lor. Cele mai multe depășiri ale concentrației maxime admise, care trebuie să fie de pînă la 50 mg/l, s-au găsit la nitrați. La Căiuți, s-a constatat o concentrație de 219 mg/l, Măgura – 317 mg/l, Podu Turcului – 321 și 261 mg/l, Teiuș, comuna Parava – 141 mg/l, în cartierul Orbic, din Buhuși – 129 mg/l, Lipova – 135 și 83 mg/l, Brătila, comuna Helegiu – 155, Valea Seacă – 229 mg/l, Dămienești – 177 mg/l, Drăgești, comuna Dămienești – 133 mg/l, Călugăreni, comuna Dămienești – 93 mg/l, cartierul Slobozia, din Onești – 111 mg/l, Berești Bistrița – 293 mg/l, Tîrgu Trotuș – 185 și 179 mg/l, Plopana – 317 și 62 mg/l, Vladnic, comuna Parincea – 132 mg/l, Vultureni – 141 mg/l, Medeleni, comuna Vultureni – 121 mg/l, Bîrsănești – 228 mg/l etc. La probele privind concentrația de nitriți, care trebuie să nu depășească 0,5 mg/l, situația este oarecum mai bună. Doar la Măgura s-au depistat 3 mg/l, la Cleja – 1,5 și 1 mg/l, Plopana – 0,62 mg/l și la Vladnic, comuna Parincea – 0,68 mg/l. „în proporție de 70 la sută, concentrațiile crescute de nitrați se datorează substanțelor din sol. Restul, de 30 la sută, este cauzat fie de tratarea terenului din jurul fîntînilor cu îngrășăminte naturale (gunoi de grajd), fie de amplasarea necorespunzătoare a latrinelor sau grajdurilor față de sursa de apă”, declară doctorița Antoaneta Dobreanu, șefa compartimentului Igiena Mediului al ASP Bacău. O hartă întocmită de acest compartiment arată că din județ cele mai afectate de poluarea cu nitrați a fîntînilor și a altor surse de apă sînt localitățile: Blăgești, Bijghir, Buhoci, Buhuși, Cleja, Corbasca, Horgești, Dămienești, Găiceana, Gura Văii, Hemeiuși, Luizi Călugăra, Măgura, Mărgineni, Orbeni, Parincea, Plopana, Fundu Tutovei-Plopana, Răcăciuni, Roșiori, Sarata, Săucești (inclusiv izvorul), Secuieni, Tamași, Traian și Vultureni.

Zeci de bebeluși intoxicați

Nitrații din apa fîntînilor poluate, sub acțiunea florei intestinale, se transformă in nitriți. Folosită la prepararea ceaiului și a laptelui, apa poluată provoacă sugarilor methemoglobinemie, cunoscută și sub numele de „boala albastră”, afecțiune care, netratată imediat, poate duce la deces. în 2006, în tot județul, au fost diagnosticați cu o astfel de afecțiune 16 bebeluși. în Parincea și Pîncești au fost cîte două cazuri, iar în Căiuți, Bogdănești, Buhuși, Helegiu, Dămienești, Secuieni, Berești Bistrița, Tîrgu Trotuș, Plopana, Colonești, Corbasca și Moinești, cîte un caz. în 2005, însă, au fost și mai multe cazuri, respectiv 31, în localitățile: Răcăciuni (1), Gîrleni (1), Corbasca (2), Ștefan cel Mare (1), Gura Văii (3), Dămienești (2), Blăgești (3), Motoșeni (1), Faraoani (1), Odobești (1), Plopana (1), Vultureni (2), Sărata (1), Răchitoasa (1), Sascut (1), Pîncești (1), Parava (1), Horgești (2), Coțofănești (1), Buhuși (1), municipiile Bacău (2) și Onești (1). „Și acum avem un caz, la Horgești, la care se fac investigații. Am luat probe din fîntîna de unde s-a folosit apă la prepararea hranei copilului și urmează să stabilim dacă este poluată”, a mai spus doctorița Dobreanu.

Grajdul și closetul, cît mai departe de fîntînă

„Boala albastră” poate fi evitată prin mai multe măsuri a căror aplicare este destul de simplă. Grajdul și latrina (closetul) trebuie amplasate la o distanță de cel puțin zece metri față de fîntînă. Aceasta trebuie să aibă o adîncime de peste patru metri, iar ghizdul, la un metru deasupra solului. în jurul fîntînii trebuie să fie un teren impermeabil, cu pantă de scurgere către exterior. Sursa de apă trebuie să fie prevăzută cu acoperiș și capac, care trebuie să o protejeze, iar sistemul de scoatere să fie astfel conceput încît să se evite contaminarea ei. Nu în ultimul rînd, tuburile din interior nu trebuie să aibă spații la unirea dintre ele, spații care favorizează infiltrarea substanțelor poluante. „Dar cea mai sigură sursă de apă este cea centralizată. în ultima vreme, au venit foarte multe primării și au depus documentația în vederea obținerii autorizației sanitare pentru instalații centrale”, a mai spus medicul Dobreanu. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!