SINAXAR Sinaxar ortodox: Aflarea moaștelor Sfinților Chir și Ioan

Sinaxar romano – catolic: Pomenirea Sfîntului Irineu

În vremea Sîntului Sava, trăiau, în mănăstirea pe care el însuși o ridicase, mulți călugări. Acolo a mers ca să se faca monah și un dregător bogat, pe care Sfîntul l-a primit cu bucurie. Fiindcă nu era obișnuit cu osteneala, îl cruța și nu-l lăsa să se ducă la munca pămîntului. Mai ales că lucrau, apoi veneau să citescă slujba la biserică, iar după Vecernie, mîncau o dată pe zi. I-a poruncit însă să postească pînă vin toți frații, ca să mănînce toți împreună. N- făcut așa. Mînca în chilie, pentru că îi aduceau rudele felurite bucate. Sfîntul Sava a alat, dar nu-l certa. Îl ruga însă pe Dumnezeu să-l îndrepte.

Vremea a trecut șia venit praznicul Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, pe 15 august. În ziua dinaintea prăznuirii, pe cînd se duceau frații la ascultare, Sfîntul le-a spus să vină la ora 9.00, să cînte Vecernia. Iar acelui începător i-a zis să se ducă la biserică, la ceasul Vecerniei, să caute cînd toți frații se adună, ca să-i dea și lui vreun cuvînt. Așa s-a și întîmplat. Și, după ce au venit călugării, începătorul a avut o arătare minunată fără să doarmă, ci treaz. El a văzut o femeie preafrumoasă între doi îngeri, strălucind mai mult decît razele soarelui. Un înger ținea un potir plin de pîine cerească, și celălalt ținea o mahramă subțire, iar femeia aceea frumoasă, care era Prea Sfînta Fecioară Maria, ținea o linguriță de aur. Și se ducea cîte un călugăr, și îngerul îi ștergea fața cu mahrama. Apoi, se închină Preasfintei și ea luă lingurița și îi dădea pîinea cea cerească. Cînd a văzut acestea, începătorul s-a minunat. S-a apropiat, dar îngerul nu l-a șters, nici Preasfînta nu l-a împărtășit, însă i-a spus: „Mîncarea aceasta este trupul Fiului meu, și-l iau numai cei ce postesc pîna seara și se curăță. Însă tu nu postești. Cum te vei împărtăși cu pîinea aceasta?” „Să mă șteargă, măcar îngerul, cu mahrama aceea sfîntă”. Iar ea i-a răspuns: „Dacă vrei să te șteargă cu aceasta, să te ostenești și tu ca ceilalți, pentru că aceia asudă de osteneală și, pentru aceasta, se șterg. Dar pe tine, de care sudoare să te șteargă îngerul?” Cînd a auzit aceste cuvinte, începătorul s-a îngrozit, a alergat la Sfîntul Sava și l-a întrebat: „Ați văzut arătarea pe care am văzut-o eu, nevrednicul ?” Sfîntul i-a răspuns: „Ceea ce ai văzut a fost spre îndreptarea ta. Căci călugării sînt încredințați că Preasfînta îi sfințește, ca să fie vrednici mereu să se se împărtășească cu dumnezeieștile Taine”. (Constantin GHERASIM)