Județul Bacău pierde populație, dar autoritățile nu reușesc să pună în aplicare strategii dedicate tinerilor. Consiliul Județean nu a aprobat niciodată un document elaborat în urma consultării a peste 1.200 de tineri, iar Primăria Bacău a rămas fără o strategie actualizată, după ce vechiul document a expirat în 2023. În timp ce organizațiile neguvernamentale atrag fonduri europene și dezvoltă proiecte pentru tinerii din orașe și comune, instituțiile vin cu explicații aberante. Consiliul Județean dă vina pe pandemie, iar Prefectura prezintă șase pagini de activități și justificări, fără o soluție concretă pentru deblocarea politicilor județene de tineret.
În 2018, când se lucra la Strategia de tineret a județului Bacău, 632 de tineri au fost întrebați unde se văd realizați peste zece ani. Doar puțin peste 18% își imaginau viitorul în județ. Ceilalți se orientau spre alte localități din țară sau spre străinătate. Încă de atunci era un semnal de alarmă pentru autorități. Organizațiile neguvernamentale au venit atunci și cu soluții, reunite într-o strategie pentru perioada 2019-2025. Documentul a ajuns la Consiliul Județean, a fost discutat, dar nu a mai fost niciodată aprobat.
Șapte ani mai târziu, situația nu arată mai bine nici la municipiul Bacău. Strategia locală 2019-2023, realizată în timpul programului Capitala Tineretului din România a expirat, iar un proiect din 2024, care urmărea prelungirea acesteia și elaborarea unui nou document, a fost blocat înainte de adoptare din motive politice.
Între timp, depopularea continuă. Potrivit datelor INS prezentate de Ziarul de Bacău, municipiul a pierdut 11.744 de locuitori după domiciliu între începutul anului 2020 și începutul anului 2026.
O strategie făcută cu peste 1.200 de tineri, neaprobată de CJ Bacău
Strategia de tineret a județului Bacău pentru perioada 2019-2025 a fost realizată prin proiectul european „Tineri Activi pentru Bacău”, implementat de cinci organizații neguvernamentale: Romanian Youth Movement for Democracy, Asociația Favor din Filipeni, Asociația Există o Șansă din Buhuși, Asociația E Class din Moinești și Asociația Be Great. Proiectul s-a desfășurat între februarie 2017 și ianuarie 2019, cu finanțare Erasmus+ și, culmea, s-a derulat în colaborare cu Consiliul Județean Bacău.
La elaborarea strategiei au participat 1.213 tineri cu vârste între 13 și 34 de ani, din 79 de localități ale județului. Au mai fost implicați reprezentanți ai 27 de organizații neguvernamentale, 61 de reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Documentul identifica problemele tinerilor și propunea măsuri pentru educație, acces pe piața muncii, antreprenoriat, servicii publice, participare civică și dezvoltarea comunităților rurale. Strategia includea direcții de acțiune și indicatori prin care puteau fi urmărite rezultatele.
Pe 9 august 2019, reprezentanții organizațiilor s-au întâlnit cu conducerea Consiliului Județean pentru discutarea documentului. Întâlnirea apare chiar în raportul de activitate pe 2019 al instituției, sub titlul „Strategia de tineret a județului Bacău 2019–2025 prinde contur”. La vremea respectivă, organizațiile implicate anunțau că strategia urma să intre în dezbatere publică și să fie supusă votului consilierilor județeni.
După șapte ani, Consiliul Județean dă vina pe pandemie
Într-un răspuns oficial, Consiliul Județean Bacău confirmă întâlnirea din august 2019, dar explică nefinalizarea demersului prin apariția pandemiei. Potrivit instituției, contextul pandemic a împiedicat organizarea altor întâlniri de lucru, ceea ce a făcut imposibilă finalizarea inițiativei.
Strategia fusese deja elaborată și prezentată Consiliului Județean în august 2019, cu aproximativ șapte luni înainte de introducerea restricțiilor pandemice în România. Nu este clar de ce documentul nu a fost promovat spre aprobare în acest interval și nici de ce demersurile nu au fost reluate după încheierea restricțiilor. Între timp, a expirat chiar și perioada pentru care fusese gândită strategia, 2019-2025.
În locul unui document dedicat, Consiliul Județean face trimitere la Strategia de dezvoltare durabilă a județului Bacău pentru perioada 2021-2029, care cuprinde și obiective privind tinerii. Instituția invocă și finanțările timide acordate organizațiilor de profil: 300.000 de lei în 2024 și 200.000 de lei în 2025, prin programul de finanțări nerambursabile.
Ca justificarea să fie mai rotundă, în răspuns mai apare menționat și proiectul „Serile tinerilor”, aprobat în 2025 și desfășurat în regim voluntar, cu activități de dezvoltare personală și profesională.
Nici Primăria Bacău nu are o strategie actualizată. Proiectul din 2024 a fost blocat
În 2019, Consiliul Local aprobase Strategia de tineret a municipiului pentru perioada 2019-2023, realizată ca urmare a derulării programului Bacău – Capitala Tineretului din România, fiind unul dintre rezultatele acestuia. Între timp, documentul a expirat la sfârșitul anului 2023, fără să fie înlocuit cu unul nou.
În 2024, Consiliul Local a respins suplimentarea ordinii de zi cu un proiect care prevedea prelungirea valabilității strategiei până la 31 decembrie 2025 și demararea elaborării unei noi strategii, pentru perioada 2026-2030. Proiectul prevedea ca Primăria să înceapă în maximum 30 de zile procedurile pentru noul document, prin consultări cu tinerii și organizațiile de profil, cercetări sociologice, dezbateri și grupuri de lucru.
Direcția Juridică a Primăriei și consilierii care nu au fost de acord au invocat prevederile Legii nr. 24/2000 privind modificarea actelor normative în perioada lor de existență și au concluzionat că proiectul nu poate fi supus dezbaterii. Astfel, propunerea privind strategia nu a mai ajuns la vot.
Totodată, Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al municipiului, înființat în 2016, nu este convocat de ani de zile. Bacăul, care în 2017 a purtat titlul de Capitală a Tineretului din România, a ajuns astfel într-o situație în care strategia dedicată a expirat, mecanismul de consultare nu mai funcționează regulat, iar finanțarea activităților de tineret a devenit o problemă.
Un consiliu consultativ înființat de CJ acum zece ani, dar fără membri suficienți
Nici la nivel județean mecanismele de consultare nu funcționează așa cum au fost gândite. Prin Hotărârea nr. 87 din 2016, Consiliul Județean Bacău aprobase constituirea unui Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret și regulamentul său de funcționare.
Zece ani mai târziu, instituția recunoaște că organismul nu a fost convocat, deoarece nu a reușit să-i constituie componența. Potrivit răspunsului transmis, dintre 33 de asociații de tineret informate, doar opt au trimis cereri de adeziune. Dintre acestea, numai patru au îndeplinit condițiile, deși pentru constituirea consiliului erau necesari cel puțin nouă membri.
Răspunsul nu precizează când au fost făcute invitațiile și nici ce alte demersuri au fost încercate pentru deblocarea situației. Rezultatul este că administrația județeană nu are nici strategia de tineret propusă în 2019 aprobată, nici consiliul consultativ constituit efectiv și funcțional.
Prefectura vine cu șase pagini de explicații. Doar patru localități din 93 au consilii pentru tineri
Într-un răspuns din 31 martie 2026, Instituția Prefectului – Județul Bacău prezintă pe șase pagini acțiunile și măsurile de monitorizare a politicilor de tineret. Sunt enumerate atribuțiile legale ale prefectului, activități de consiliere școlară, proiecte educaționale, finanțări pentru ONG-uri, evenimente sportive și culturale, precum și terenuri oferite tinerilor pentru construirea de locuințe în mai multe localități.
Prefectura arată că a transmis și adrese primăriilor pentru încurajarea înființării centrelor de tineret, alocarea fondurilor și acordarea de facilități.
Prefectura prezintă inclusiv posibilitatea de a monitoriza implementarea politicilor publice și de a verifica legalitatea actelor administrațiilor locale, dar nu indică o măsură concretă prin care să fi urmărit deblocarea strategiei județene neaprobate sau funcționarea consiliului consultativ de pe lângă CJ.
Totuși, monitorizarea politicilor de tineret ar putea să însemne și identificarea problemelor, nu doar inventarierea activităților comunicate de autorități, mai ales că prefectul are atribuția de a verifica cum este respectată legea în teritoriu prin decizia sau, mai bine spus, indecizia autorităților locale.
ONG-urile continuă proiectele: de la satele europene de tineret la pregătirea pentru primul loc de muncă
În timp ce autoritățile locale se încăpățânează să nu bage în seamă tinerii și să nu îi implice în mod real în decizii, mai multe organizații neguvernamentale continuă să atragă finanțări și să dezvolte proiecte, unele dintre ele în comunități rurale în care oportunitățile pentru tineri sunt limitate.
Organizațiile civice reușesc să construiască programe, să atragă fonduri și să propună instrumente de politică publică inclusiv la nivel european, dar autoritățile locale și județene nu au reușit să asigure continuitatea propriilor mecanisme de planificare și consultare.
Un exemplu este Asociația pentru Dezvoltare Activă (ADA), organizație băcăuană care desfășoară de peste un deceniu proiecte de educație nonformală, participare civică și dezvoltare comunitară. ADA coordonează, împreună cu Asociația Go Free, programul național European Youth Village, prin care tinerii din mediul rural sunt încurajați să se organizeze, să participe la deciziile locale și să dezvolte proiecte în propriile comunități.
În județul Bacău, comunele Berești-Tazlău, Lipova și Pârjol au purtat în 2025 titlul de Sat European de Tineret. ADA a sprijinit activitățile tinerilor din aceste localități inclusiv prin proiectul „SWIPE SMART & (RE)ACT”, axat pe educație media, combaterea dezinformării și siguranța online.
Prin proiectul „Youth Empowering Youth„, voluntarii ADA au organizat zece evenimente la care au participat peste 170 de tineri din județ. Aceștia au învățat cum să se pregătească pentru primul loc de muncă, să își redacteze CV-ul, să își identifice competențele și să își stabilească obiective profesionale.
Un alt proiect, „Buletin de bine online”, desfășurat între mai 2025 și mai 2026 cu finanțare europeană, a implicat peste 400 de tineri din județ în activități de educație digitală și siguranță pe internet.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.