• un băcăuan a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru un furt pe care susțiune că nu l-a comis • rechizitoriul pe baza căruia a fost condamnat a fost întocmit de procurorul Octavian Opriș, fiul senatorului PSD Octavian Opriș • procurorul învinuit nu-și mai aduce aminte despre dosar, dar cum judecătorii au confirmat infracțiunile de care a fost acuzat băcăuanul, el nu vede care-i problema • problema este că bărbatul condamnat a dat statul român în judecată la CEDO și cere despăgubiri de un milion de euro • omul are toate șansele să cîștige
Vasile Terente a fost condamnat definitiv, în anul 2000, la doi ani și jumătate de închisoare pentru complicitate la furt din avutul privat. Bărbatul susține că el nu numai că nu a fost prezent în seara cînd s-a comis furtul, dar că, de fapt, nici nu ar fi vorba de un furt, ci de transportul unor bunuri în Ardeal, acolo unde se află sediul unei firme care are deschis un punct de lucru și în Bacău. Convins că totul i se trage din cauza lui Octavian Opriș, procurorul care a instrumentat dosarul și care a întocmit greșit rechizitoriul, Vasile Terente a dat statul român în judecată la CEDO și cere despăgubiri de un milion de euro. În prezent, el poartă corespondență cu Camera a Doua a CEDO, ceea ce înseamnă că dosarul lui urmează să fie pus pe rol.
Totul a început în 1997, cînd Vasile Terente a fost angajat pe post de electronist la firma Flipper din Cluj, care avea deschise mai multe puncte de lucru în județul Bacău. El a fost angajat la punctul de lucru „Bar Ambasador”, cu sediul în fosta Casă a Modei din Bacău. Terente trebuia să se ocupe de reparațiile la jocurile electronice pe care societatea le avea în locațiile din Bacău. Deși patronii de la Cluj numiseră un administrator care să se ocupe de afacere, treptat, frîiele administrării au fost preluate de Leonora Brîncoveanu, o femeie angajată inițial pentru a face curățenie în spațiile închiriate de Flipper. Salariații erau uimiți că femeia reușise să intre în grațiile clujenilor, mai ales că știau că fusese pionul principal într-un scandal de răsunet în Bacău, în 1996. „Leonora Brîncoveanu a țepuit un străin, pe nume Vestel Hansel, cred că așa se numea, căruia i-a vîndut cu acte false Ștrandul Tineretului, care aparținea, de fapt, Primăriei Bacău. Vestel s-a dus și s-a instalat la ștrand, începuse chiar să facă reparații, pînă cînd au venit cei de la primărie să-l întrebe de sănătate, apoi l-au scos afară. Omul a făcut plîngere la poliție și s-a judecat cu Leonora, dar n-a avut cîștig de cauză, pe motiv că nu avea ce căuta la ștrand, iar Leonora nu a avut nimic de suferit. S-a învîrtit ea cum s-a învîrtit și a scăpat basma curată. Așa că toată lumea se mira ce-i cu ea la Ambasador, dar nu era treaba noastră”, povestește Terente.
Patronii de la Cluj nu au putut scăpa de Leonora
În doar cîteva luni, patronii de la Cluj s-au lămurit ce-i poate pielea Leonorei și au somat-o să plece din firmă. Ei au descoperit că toate încasările de la jocuri și mesele de biliard nu numai că nu erau predate de Leonora la firmă, dar aceasta nu achitase nici chiria la spații și urma ca firma Flipper să fie evacuată. „Au trimis o contabilă să facă inventarul, să o dea afară și să preia toată activitatea. Leonora Brîncoveanu nu a vrut să plece, tot spunea că ea a băgat bani în firmă și că acum totul este al ei. Nu ne-am băgat, deși noi știam că ea nu are cum să fie proprietara bunurilor, pentru că fusese angajată inițial doar ca să facă curățenie în spații, nu să se pună stăpînă pe bunurile oamenilor. Mai știu că în momentul în care a refuzat Leonora să plece, patronii de la Cluj au făcut plîngere la poliție, cum că se folosește abuziv de bunurile firmei Flipper. Pe fondul acestor neînțelegeri, patronii de la Cluj au închiriat un TIR care urma să preia mesele de biliard stricate și să le ducă la reparat la Cluj. Nu era nimic neobișnuit, se mai făcuseră reparații și tot așa fuseseră duse cu TIR-ul la Cluj. Ziua am ajutat și eu la încărcat la celelate puncte de lucru pe care le avea Flipper în Bacău, cu excepția Ambasadorului. Pe la ora 22.00, am plecat acasă. A doua zi am aflat că noaptea, după plecarea mea, fusese scandal, că TIR-ul venise să ia și mesele de biliard de la Ambasador și că fusese chemată poliția”, spune omul despre întîmplarea care avea să ducă la condamnarea lui la doi și jumătate de pușcărie. Nebunia a început din momentul în care Leonora Brîncoveanu a depus plîngere la poliție că opt oameni, printre care și reprezentatul patronilor de la Cluj, i-au furat mesele de biliard de la Ambasador, care ar fi fost proprietatea ei.
A fost chemat la audieri după 20 de zile
Vasile Terente spune că nici prin gînd nu i-a trecut să-și facă griji în vreun fel. Cu atît mai mult cu cît aflase că polițiștii s-au limitat doar la a constata că șoferul TIR-ului și însoțitorul aveau tot dreptul să ridice mesele de biliard, întrucît aveau aprobare de la proprietar, iar mașina a plecat cu mesele către Cluj. Ba, chiar își luase gîndul de la întîmplare și doar ce mai bîrfea din cînd în cînd cu colegii despre întîmplare. Numai că în loc să se termine toată tărășenia aici, pentru Terente a început coșmarul. El a fost chemat la audieri în calitate de martor, cu mult după ce s-au întîmplat evenimentele. „După 20 de zile am fost chemat la poliție, la maiorul Dorel Ioviță, să dau declarații. El a fost cel care mi-a dictat o declarație de martor. M-a mai chemat și a doua zi, cînd mi-a spus să-mi aduc și un avocat. A doua zi m-a acuzat de furt calificat în dauna avutului privat, iar dosarul a fost trimis la Parchet cu propunere de arestare preventivă. Nu-mi venea să cred. Toți colegii mei, dar și cei care au participat la încărcarea meselor de biliard au dat declarații în scris că „Vasile Terente nu a participat la încărcarea bunurilor din barul Ambasador într-un TIR de marfă cu destinația Cluj”. Cu toate astea, procurorul Octavian Opriș, cel care a instrumentat cazul, nu a ținut cont de aceste declarații și m-a trimis în judecată”, povestește omul. Nu a fost luată în considerare nici cererea lui Terente de a se lămuri care este situația juridică a bunurilor despre care Leonora Brîncoveanu susține că i-au fost sustrase și care ar fi dus la închiderea în acea fază a dosarului. Terente mai susține că a făcut reclamații și la prim procurorul județului de pe acea vreme cu privire la faptul că nu i se admit probele cerute, dar nici aici nu a avut cîștig de cauză. Prim procurorul i-a spus că în timpul procesului va putea să-și dovedească nevinovăția din plin, aducîndu-și ce martori și probe dorește.
Condamnat la închisoare pentru un furt inexistent
Terente este convins că el și ceilalți șapte oameni trimiși în judecată au fost condamnați încă dinainte de a fi judecați. Altfel, nu-și poate explica modul în care s-a judecat acest proces. Nici unul dintre martorii ceruți de Terente în apărarea sa nu a fost admis. Nici unul dintre polițiștii care au fost chemați în noaptea așa-zisului furt de la barul Ambasador nu a fost audiat, declarațiile și dovezile asupra dreptului de proprietate a patronilor de la la Flipper nu au fost depuse la dosar și nici nu au fost admise ca probă în timpul procesului. Ba mai mult, Leonora a făcut plîngere la Parchetul militar împotriva polițiștilor care s-au deplasat la Ambasador, pentru favorizarea infractorului la furt. Plîngerea a fost găsită neîntemeiată. „Dosarul a fost strămutat la Ploiești. Am depus în instanță pînă și casete audio pe care erau înregistrate convorbiri cu Leonora, din care rezulta că a mituit polițiști și alți oameni mari ca să întoarcă toată situația în favoarea ei și să reiasă că este proprietara bunurilor și că acestea au fost sustrase. Spunea clar și răspicat că dacă pică ea, pică și cei pe care i-a mituit și că polițiștii și procurorii au tot interesul să o scoată basma curată. Nici nu știu dacă a fost ascultată de cineva caseta aceea”, mai spune Terente.
Inițial, judecătorii l-au condamant pe Terente la patru ani și jumătate de închisoare. În urma recursului, pedeapsa lui a fost redusă la doi ani și jumătate. Perioadă pe care Terente a petrecut-o aproape integral după gratii. Bărbatul precizează că și în timp ce opt oameni erau trimiși în judecată pentru un pretins furt, comisarii Gărzii Financiare au luat la răscolit afacerile Leonorei și au descoperit că femeia este numai bună de trimis după gratii pentru evaziune fiscală și tot felul de matrapazlîcuri în actele contabile. „Au descoperit că-și înființase și ea o firmă, Cornelia Impex, și că toate actele contabile, printre care își însușise mesele de biliard ale firmei Flipper, sînt false. Deci noi am fost trimiși în judecată și condamnați pentru o faptă care nu a existat niciodată și care ar fi fost cu atîta ușurință descoperită de justiție, dacă și-ar fi făcut datoria în primul rînd procurorul care a întocmit rechizitoriul. Cum să nu mă revolt acum? Mi-au distrus viața, am făcut doi ani de pușcărie nevinovat și cea pentru care am îndurat atîtea umilințe zburdă cine știe prin ce zări”, spune încrîncenat Terente. Femeia acuzată nu este de găsit și nu poate fi audiată. Ea este dată în urmărire generală de mai multă vreme, fiind acuzată de fals, uz de fals și denunț calomnios, adică acela care a dus la condamnarea lui Terente.
Procurorul Opriș: „Care e problema?”
Procurorul Octavian Opriș, fiul fostului senator PSD cu același nume, este în prezent procuror militar în București, la Secția militară a Parchetului Național Anticorupție (PNA). Pe vremea cînd era procuror la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Bacău, Octavian Opriș a fost cercetat penal în urma unui incident de la alegerile prezidențiale din 1996, cînd șoferul lui Dan Matei Agahton a fost surprins că votase pe mai multe buletine de vot chiar la secția la care era președinte procurorul Octavian Opriș. Colegii lui l-au găsit însă nevinovat. Incidentul îl favoriza pe președintele partidului din care făcea parte și tatăl său. După aceea, Octavian Opriș s-a transferat la Parchetul militar, apoi a avansat la Parchetul General, la Secția Parchetelor Militare. Fiul senatorului băcăuan a apărut în structurile PNA imediat după înființarea acestuia. El lucrează la Secția militară, aceeași care „cercetează” afacerile lui Corneliu Iacobov, coleg de partid cu tatăl său, fostul senator Octavian Opriș, și care acum este președinte al Autorității Electorale Permanente.
Contactat cu privire la dosarul lui Terente, procurorul Octavian Opriș s-a arătat intrigat de faptul că centralista ne-a făcut atît de ușor legătura și era chiar nemulțumit că oricine poate să vorbească la telefon cu procurorii PNA. Apoi a spus că nu își mai amintește de dosarul lui Vasile Terente. „Dacă el spune că eu i-am făcut rechizitoriul, probabil că așa este. Nu știu dacă este problema mea. Acest dosar, cu rechizitoriu cu tot, a compărut în fața unor instanțe care s-au pronunțat deja. Din momentul în care dosarul a părăsit parchetul nu mai avem altă treabă decît să îl susținem în instanță. Iar instanțele s-au pronunțat, deci nu văd care este problema”, ne-a spus procurorul Opriș.
Problema este că, în prezent, Vasile Terente a dat statul român în judecată pentru nedreptatea care i s-a făcut și cere despăgubiri de un milion de euro. Cu dovezile pe care le deține, în privința dreptului de proprietate asupra bunurilor pe care a fost acuzat că le-a furat, dar și a faptului că el a fost condamant pe baza unui denunț calomnios al unei persoane care acum este dată în urmărire generală, Vasile Terente are toate șansele să cîștige la CEDO. Iar noi, prin intermediul instituțiilor statului, ne vom trezi buni de plată pentru greșeala, intenționată sau nu, a unor oameni plătiți tot din banii noștri pentru a veghea la respectarea legii. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns