Aeroportul Bacău moare încet, dar sigur

Principalul motor al dezvoltării economice din județul nostru dă semne de oboseală. Aeroportul Bacău, pe care șefii județului l-au dorit internațional, este într-o agonie prelungită. Normele de siguranță a zborurilor și Uniunea Europeană cer condiții drastice, pe care aeroportul este departe de a le îndeplini. Aici sînt necesare investiții de sute de milioane de euro, bani care pe plan local nu există. Pista, aerogara, gardul de protecție sînt doar cîteva urgențe ale aeroportului. Singura șansă pentru supraviețuire o reprezintă atragerea unor finanțări europene sau găsirea unui investitor puternic. Cei interesați au curs gîrlă, dar cum au venit așa au plecat, dezinteresați, în ciuda creșterii continue a numărului de pasageri.

Aeroportul Bacău pare să se apropie, încet, de obștescul sfîrșit. Cel puțin așa susțin șefii județului, iar singura soluție pentru păstrarea în stare de funcționare a ceea ce reprezintă unul dintre principalele motoare ale dezvoltării economice din județul nostru este atragerea unor investiții majore. Bugetul alocat Aeroportului Bacău și tot ce s-a făcut pînă acum cu acești bani asigură doar supraviețuirea lui. „Banii nu au fost niciodată suficienți și prin ceea ce s-a făcut s-a încercat menținerea Aeroportului Bacău în stare de funcționare. La fel procedăm și în acest an, cînd vrem să alocăm 15 miliarde de lei vechi pentru pistă, lucrare pe care cei de la Aeroport o numesc modernizare, dar eu spun că este peticire”, ne-a declarat Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, instituție ce administrează Aeroportul. Urgența majoră este pista, dar una agreată de europeni costă peste 30 de milioane de euro. De aceea a fost trecută de șefii CJ Bacău pe lista de priorități. „Pista Aeroportului Bacău are un coeficient de portanță de 19, în timp ce Uniunea Europeană cere un indice de 60. Aici trebuie realizate investiții de cel puțin 25 – 30 de milioane de euro, pentru modernizarea ei”, a mai spus Dragoș Benea. Indicele de portanță reprezintă gradul de rezistență al pistei la apăsare. Adică, în prezent, pe Aeroportul Bacău, pot ateriza sau decola numai aeronave ușoare. Condițiile tehnice permit lucrările de modernizare ale pistei, deoarece există suprafața de teren necesară atît pentru mărirea ei în lungime, cît și în lățime, astfel încît să fie agreată de europeni.

Siguranța pasagerilor depinde și de un gard

Starea pistei, dar și incidentul de la începutul lunii decembrie, cînd un avion a lovit în cap un cal aflat pe pistă, în timp ce decola, au dus Aeroportul la un pas de închidere. Așa că una dintre urgențe a fost construcția unui gard de protecție. „Trebuie să facem această lucrare cît mai repede, pentru că altfel aeroportul ar putea fi închis. Deja am început lucrarea la construcția gardului provizoriu, urmînd să organizăm procedurile pentru licitația prin care se va stabili firma ce va face gardul definitiv”, mai afirmă Cristian Stanciu. Numai construcția gardului definitiv, de protecție, este estimată la 14,5 miliarde de lei.

Aeroportul nu a dus lipsă de „pețitori”

Aeroportul Bacău nu a dus lipsă de interes din aprtea unor investitori, sosiți de prin toate colțurile lumii. însă, doar atît! Aceștia au venit, au cerut toate informațiile ce țin de aeroport, le-au notat în carnețele, au schimbat numere de telefon și adrese de email cu șefii județului și duși au fost. Interesul lor a scăzut cînd au văzut pista, situația juridică a terenului sau aerogara mică. La aeroport au ajuns chinezi, veniți prin diferite filiere, în delegații organizate, interesați să investească. Americanii au pus și ei umărul la binele aeroportului și au făcut un studiu de fezabilitate, de impact, care să îi ajute pe băcăuani să atragă investitorii, iar pe oamenii de afaceri să se deslușească asupra viitoarei investiții. Lor li s-au adăugat companiile aeronautice occidentale și nu numai, interesate să aibă curse în Bacău. Așa au venit unguri, francezi, spanioli, nemți, austrieci, cehi sau italieni.

Retrocedările, altă sperietoare pentru investitori

Peste toate aceste probleme, s-a mai ivit una, demnă de luat în
calcul, care ar putea dărîma toate planurile. Familia Vrabie
revendică bucăți de teren din aeroport. Ei solicită 26.000 de metri
de pămînt din aeroport, pe care sînt amplasate hidroforul, o bucată
din aerogară și o parcelă din zona de securitate și protecție a
aeroportului. Cererea lor de retrocedare a ajuns în instanță,
deoarece șefii CJ Bacău au considerat că actele aduse de aceștia
nu sînt concludente și ca urmare nici nu au vrut să audă de
retrocedare sau oferirea unui amplasament la schimb. „Acest caz nu cred că va afecta cu nimic proiectele noastre. Sper că nici o instanță nu va da teren din aeroport unor persoane fizice și se va găsi, conform prevederilor legale, o cale pentru despăgubirea petenților”, a mai spus Cristian Stanciu. Chiar dacă situația retrocedărilor se va rezolva în favoarea aeroportului, litigiul nu face altceva decît să îi alunge pe cei interesați de investiții în aeroport.

Aerogara, cea mai mare investiție

Lucrările de modernizare a aerogării din incinta Aeroportului Bacău
au fost cea mai mare investiție realizată aici. Ea s-a executat cu fonduri de la județ, mai precis, un împrumut bancar. Investiția s-a ridicat la 21 de miliarde de lei vechi. Banii au fost împrumutați din bănci, dar achitarea creditului se va face din banii strînși la bugetul județului, adică din contribuțiile omului de rînd. Lucrările de la aerogară au constat în extinderea spațiului pentru rezolvarea problemele de circulație a pasagerilor în incinta aeroportului, dar încă nu sînt așa cum și le-ar dori finanțatorul, Consiliul Județean. De altfel, lucrările trebuiau efectuate acum cinci ani în urmă și rezolvă situația doar pe moment.

Pasagerii sînt tot mai mulți

în ciuda problemelor existente, pasagerii care trec prin Aeroportul
Bacău sînt tot mai mulți. Dacă în urmă cu doi ani, lunar, aeroportul
era tranzitat de aproape 1.000 de persoane, acum sînt de trei ori mai
mulți pasageri. „Media lunară, în prezent, este de 3.000 de pasageri,
iar tendința este în continuare de creștere. Orice județ care are un
aeroport se dezvoltă economic”, spune comandantul Cristian Stanciu.
Săptămînal, de pe aeroportul Bacău operează zece curse
internaționale, în Italia, Franța și Germania, precum și alte opt zboruri
interne. Lor li se adaugă însă și cursele de tip Charter, adică cursele
închiriate.

Alte lucrări în derulare

Incidentul din decembrie, cînd un avion a loit un cal aflat pe pistă, i-a pus pe jar pe șefii județului, care au mai dat gir favorabil pentru alte trei investiții în aeroport. Pentru siguranța pasagerilor, consilierii județeni au aprobat studiile de fezabilitate pentru trei obiective, ce vizează crearea unei parcări auto în incinta aeroportului și două tablouri electrice de distribuție a curentului electric. Parcarea existentă acum este insuficientă, în ea încăpînd maxim 30 de mașini și de aceea se dorește extinderea ei, la 100 de autovehicule. Instalația de alimentare cu energie electrică a întregului aeroport, construită în anii 1970-1971, este uzată fizic și moral, și de aceea trebuie schimbată, extinsă și modernizată, dar trebuie schimbat și tabloul electric care alimentează instalația electrică de pe pista de decolare.

Cea mai lungă pistă din Moldova și a patra din țară

Aeroportul Bacău are una dintre cele mai lungi și late piste din țară.
„Pista are o lungime de 2.500 metri și o lățime de 80 de metri. Practic,
sînt două piste una lîngă alta, pentru că standardele civile prevăd o
pistă lată de 30 de metri, iar cu tot cu acostament să se lățească la 45
de metri. Este așa, pentru că la origine a fost pistă militară. Este cea
mai lungă din Moldova și a patra în țară, după cele de la «Henri
Coandă» din București, Constanța și Timișoara”, ne-a declarat
Cristian Stanciu, directorul Aeroportului Bacău.
Pista băcăuană nu rezistă, însă, la aterizarea sau decolarea unor avioane foarte mari. Și nici chiar la avioane mai mici, dacă au un coeficient prea mare de apăsare pe pistă. Adică, avioane cu mulți pasageri sau marfă. „Pista suportă aeronave care au o greutate de maxim 60 de tone, adică avioane cu o capacitate de pînă la 150 de pasageri”, a mai spus directorul Stanciu. Printre modelele de avioane care ajung și pleacă de pe Aeroportul Bacău se numără SAAB, SF 34 (cu o capacitate de 33 de locuri), SB 20 (51-53 de locuri), ATR 45 (48 de locuri), B 462 (90 locuri), RJ 85, SAAB, AVRO 70 (70 locuri), F 100 (105 locuri) și Boeing 737 seriile 300 și 500, cu o capacitate de 126 și respectiv 146 de locuri. „Avioanele mari pot ateriza, însă goale, fără pasageri sau marfă”, mai spune directorul de la aeroport.

Soluții minime pentru ieșirea din impas

Dacă pentru menținerea în stare de funcționare a Aeroportului se găsesc soluții, adică peticirea cu bani a urgențelor, situația este dramatică în privința unor investiții majore, pe termen lung. Soluțiile sînt doar două. Una ar reprezenta-o atragerea fondurilor europene, lucru pe care conducerea Aeroportului Bacău l-a încercat de-a lungul timpului, dar nu au fost programele specializate pe această componentă de investiții pe care să le acceseze. Poate acum, odată cu aderarea la UE. A doua soluție, ce reprezintă strategia pusă la punct de șefii CJ Bacău, este concesionarea aeroportului unui mare investitor, printr-o firmă de consultanță, specializată în problemele aeroporturilor. „S-a întomcit caietul de sarcini și se lucrează la organizarea licitației. în scurt timp, mai puțin de două săptămîni, se va publica anunțul de licitație. încercăm să aducem un consultant, care va fi plătit după modelul comisionului de succes și el va veni la braț cu investitorul care va concesiona aeroportul. Este ultima soluție la care mai putem apela, după ce ani la rînd am încercat singuri să aducem un investitor”, a precizat președintele CJ Bacău. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!