Valeriu Ștefănescu, purtător de cuvînt al Penitenciarului de Maximă Siguranță din Bacău, a fost, zile bune, menestrelul soției sale. Acesta ne-a povestit că, în anii studenției, a fermecat-” pe Ioana cu chitara, cîntîndu-i serenade sub geam sau la ușă. Ștefănescu își amintește ziua cînd și-a cunoscut aleasa inimii. „Terminasem anul I al Facultății de Filosofie din Iași. Ea, atunci venise să se înscrie la Facultatea de Chimie. Se cazase la niște amice, în căminul mediciniștilor. Noi umblam cu chitările legate de gît și făceam serenade pe la fete. într-o zi, am cumpărat niște bere și am început să cîntăm la chitară în balconul din capătul coridorului. La un moment dat, ne-am dat seama că știm niște fete dintr-o cameră aflată pe palierul unde noi cîntam. Am dat buzna peste ele”, rememorează purtătorul de cuvînt al Penitenciarului. După ce a intrat în cameră, acesta a zărit o fată blondă care stătea, pitită, în pat, sub pătură. „Doamne, nu vreau să îmi mai amintesc cum arătam! Cînd am apărut, Ioana s-a ascuns. Cred că am îngrozit-o! Aveam părul lung, blugii rupți, încălțat cu ditamai bocancii, deși era vară! Așa era moda! Tineri, na, ce să-i faci!!”, rîde Ștefănescu. După ce băieții au „tras” vreo două cîntări, s-au gîndit că ar fi „indicat” să se ducă, cu toții, la un chef în alt cămin studențesc. „Eu, de obicei, nu dansez, dar atunci nu știu ce mi-a venit și am invitat-o pe Ioana la dans. Pe urmă, am aflat că ea a acceptat să danseze cu mine mai mult de frică, că arătam înfiorător!”, se amuză acesta. A venit vacanța și cei doi nu s-au mai întîlnit. „în toamnă, cînd am revenit la facultate, am aflat că Ioana intrase la Chimie. Am cumpărat o floare și m-am dus la ea în cameră, unde aflasem că se cazase. Nu am găsit-o. Era la școală. Am revenit, peste vreo cîteva ore și chiar ea mi-a dat drumul la ușă! Cum m-a văzut, mi-a sărit în brațe! Nu pot să exprim acum ce fericire am simțit atunci!”, povestește melancolic Ștefănescu. Zile bune, acesta i-a cîntat iubitei sale tot felul de serenade. Chiar și azi, purtătorul de cuvînt al Penitenciarului este convins că „cea mai sigură «metodă» ca să sucești mințile unei fete este să îi cînți la chitară. De preferință, la balcon!”. (Olimpia FILIP)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.