Membrii ANTREC Bacău strîng rîndurile

Filila ANTREC Bacău a căpătat personalitate juridică

Proprietarii de pensiuni agroturistice din județul Bacău au avut, la sfîrșitul săptămînii trecute, prima consfătuire după ce organizația din care fac parte, Filiala județeană a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC, a căpătat statut juridic. La consfătuire, care a avut loc la Slănic Moldova, la cea mai importantă locație din această asociație, Pensiunea Montana, au participat Betty Grigoraș, președinta filialei, Constantin Popa, vicepreședintele acesteia, și, în calitate de invitați, Constantin Apostol, directorul general al Agenție de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), Eugen Țicău, directorul Oficiului Teritorial Iași al Agenției de Plăți (APDRP) pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, și primarul Slănicului, Adrian Șerban. De asemenea, au fost prezenți o sumă de profesori universitari de Universitatea de Agronmomie din Iași, oameni de afaceri și ziariști.

„După mulți ani de încercări – a declarat Betty Grigoraș -, filiala ANTREC Bacău a obținut personalitate juridică. Aceasta înseamnă că toți proprietarii de pensiuni, care sînt membri ai asociației noastre, de astăzi vor avea un alt statut. Ne vom putea organiza altfel, putem privi cu mult mai multă încredere în viitor și vom putea strînge rîndurile”. Primarul stațiunii Slănic Moldova a ținut să atragă atenția că orice pas înainte în organizarea oamenilor de afaceri din turismul băcăuan poate fi benefic și pentru stațiunea. „Sper ca ANTREC să se implice cît mai mult în această zonă – a spus Andrei Șerban. Noi avem convingerea că doar cu finanțări și cu sprijin vom reuși ca Slănic Moldova, în următoarea perioadă , așa cum ne-am propus, să redevină perla turismului românesc. La nivel de primărie avem acum circa 21 de proiecte, fiecare într-o anumită fază. E vorba și de proiectul pîrtiei de schi, care ține de dezvoltarea zonei și de repornirea turismului în zonă, cu care sîntem într-o fază avansată. Dar sînt și proiecte care vizează canalizarea orașului, stația de epurare etc. în ultimii doi ani tot ce am reușit să facem a fost cu finanțări și proiecte la Agenția de Dezvoltare Nord-Est. Odată cu acestea, interesul a crescut pentru zonă”. Localnicii și agenții economici din Slănic Moldova au remarcat, de altfel, că valoarea terenurilor, dar și a imobilelor a crescut foarte mult. „Dacă vom fi în continuare sprijiniți – a adăugat primarul -, vom reuși să atragem fonduri europene, pentru dezvoltare. Iar pentru a fi cu un poas înaintea altor primării, am deschis și o linie de credit, de circa 60 de miliarde de lei vechi, pentru cofinanțarea proiectelor despre care am vorbit”.

Normele de aplicare a programelor de finanțare întîrzie

Directorul Oficiului APDRP Iași a atras atenția că experiența Sapard a demonstrat că știm să facem proiecte, că am putut atrage fondurile care ne-au fost puse la dispoziție prin acest program. „A fost o adevărată școală pentru noi – a prcizat Eugen Țicău -, pentru firmele de consultanță și chiar pentru beneficiari. Fondurile postaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală vor fi de aproximativ șase-șapte ori mai mari ca cele din Sapard. Nu putem încă vorbi de modul în care vor fi acceesate fondurile, pentru că România încă negociază cu reprezentanții Uniunii Europene”. Nu s-au definitivat nici Planul Național Strategic, nici Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, de aceea nu avem o formă finală a fișelor măsurilor de accesare a fondurilor. „în ultimele două luni – a mai spus Țicău – am avut patru variante de lucru. Sîntem oarecum bulversați, dar și birocrația de la Bruxelles e mare. Nu știm, deci, cînd putem primi proiectele și cînd putem face angajamentele de plată. Dar diferența între fondurile de preaderare pe Sapard, față de FEADR, pe agricultură și dezvoltare rurală, nu este mare. Mi-aș dori aceeași structură a lor, dar îmbunătățită. Am, însă, o temere că va fi ceva mai strict. Trebuie să facem, însă, o agricultură modernă, pe suprafețe mari. Dar pentrru cei care se vor ocupa, după comasarea terenurilor, cu altceva decît agricultura trebuie create alternative – locuri de muncă. De aceea trebuie o implicare mai mare a unor organizații ca ANTREC. Acum, urgent, trebuie să luați legătura cu autoritatea de management de la minister, să vă impuneți punctul de vedere”.

b

Constantin Apostol aținut să atragă atenția proprietarilor de pensiuni asupra modului în care vor putea accesa programele de frinanțare. „Mă bucur că s-a constituit o asociație de turism la nivel de județ – a spus el -, pentru că Autoritatea Națională de Turism, însăși, funcționează cum funcționează. Sper ca ANTREC să devină regional și din acest punct de vedere și sper într-o colaborare cu celelalte asociații. Turismul făcut după ureche nu mai poate fi promovat. De acum trebuie să discutăm de anumite standarde. Ar trebui ca orice investiție făcută să aducă valoare adăugată. Birocrația e mare. Noi, cei din Regiunea Nord-Est, ne-am asumat să punem în lucru proiecte pentru a accesa toate fondurile avute la dispoziție, dar la Guvern nu există încă o strategie omogenă pentru toate tipurile de turism de care dispune România. Nimeni nu spune cum mișcăm infrastructura și utilitățile, să putem dezvolta capacități productive”. Toate documentele programatice au fost depuse la Burxelles – a mai precizat Apostol. Negocierea pe ele durează două-trei luni. între timp, se studiază pachetele informative, care ne spun cum să facem cereri de finanțare, pînă la finalizarea și exploatarea investițiilor. Se lucrează la procedurile de monitorizare, implementare și de plăți. „Cred că această etapă de pregătire – a opinat directorul general al ADRNE – se va încheia în mai-iunie, după care se vor putea face primele licitații. Primele proiecte poate vor putea fi depuse în septembrie-octombrie. Este adevărat că nici noi nu sîntem bine pregătiți. Nu putem face poensiuni agroturistice oriunde. Trebuie racordate proiectele cu planul de dezvoltare zonal al primăriilor. Altfel, vin alte norme și pensiunile nu vor putea fi omologate. Trebuie definit ce vreți să dezvoltați și de la primării trebuie început proiectul. Apoi trebuie definite capacitățile de investiție, cu ajutorul unei fiorme de consultanță, pentru un anumit standard și pentru ca proiectul să aducă profit”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!