„Liceu – cimitir

Al tinereții mele –
Pedanți profesori
Și examene grele …
Și azi mă-nfiori
Liceu – cimitir
Al tinereții mele !”
(Bacovia)

Bucuria numită „Saligny”

Așa concepea un faimos băcăuan ideea de liceu, ca un moment continuu de supliciu și „moarte” pe plan social.
într-o concepție novatoare, liceul, ca structură educațională, reprezintă perioada în care omul în devenire își însușește și perfecționează cultura generală.
Aflat printre numeroasele instituții de învățămînt din oraș, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacău dispune de o amenajare în plin centru citadin, alături de alte construcții de tipul: Colegiul Național „Ferdinand I”, Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”, Școala Generală „Spiru Haret”, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”.
Liceul mai e cunoscut ca ființînd cu cel mai mare număr de elevi din oraș, asigurînd acestora numeroase facilități în vederea aprofundării cunoștințelor din diverse domenii și formării profesionale. Ca orice edificiu de acest gen, aici sînt create oportunități pentru încurajarea tinerelor talente.
Pe parcursul celor 16 anotimpuri, înveți să te autoeduci și ai ocazia să participi la numeroase activități: olimpiade, cenacluri, cercuri de creație, iar, la nivel informațional, se remarcă revistele și gazetele cu tematică variată, într-un cuvînt, ți se oferă șansa de a te implica în viața socială a școlii și implicit, a comunității.
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” înseamnă mai bine de un un secol de transformări benefice, de constanta preocupare de a se raporta la nevoile comunității, de permanentă modernizare și adaptare la cerințele impuse de societate, clase spațioase, luminoase, cabinete de tot felul, oameni capabili să transforme și să modeleze caractere.
Colegiul oferă multiple posibilități de afirmare, cu predilecție în domeniul construcțiilor, prin intermediul unor profiluri ca: arhitectură, metrologie și construcții, iar la nivel teoretic se conturează și promovează ideea de genialitate creatoare.
Toate acestea pregătesc viitorii absolvenți pentru o societate a cărei trăsătură esențială trebuie să fie profesionalismul, competența și responsabilitatea.
Să însemne oare liceul numai locul în care dăm frîu liber imaginației și ne descoperim potențialul creativ?! Nu numai: școala este al doilea univers, în care totul gravitează în jurul ideii de a descoperi și de a aprofunda, de a lăsa noile cunoștințe să se sedimenteze și, apoi, de a le valorifica în viața de zi cu zi. Dacă ne permitem o extrapolare, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” a funcționat după un fel de „intră cine vrea și iese cine poate”. Mulți elevi au considerat că se pot orienta cu ușurință aici, dar au realizat că munca e un factor esențial în devenirea lor. Standardele impuse și respectate aici nu sînt cu nimic mai prejos decît cele din alte instituții de învățămînt mult mai „celebre”.
Totul se datorează îndrumătorilor, mai exact acelora care ne îndrumă zilnic pașii și ridică permanent ștacheta, obligîndu-ne să fim din ce în ce mai buni în ceea ce facem.
Iată că și Bacovia poate fi contrazis, după atîția ani. Școala nu rămîne un loc amorțit în timp și spațiu și nici nu înseamnă „moartea” spiritului. Ea înseamnă schimbare, progres, devenire, înseamnă transformarea noastră în oameni mari, care peste ani, cu siguranță, vom privi înapoi și vom spune: „Liceu – al tinereții mele”. (Alexandru MITROFAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!