Băcăuanii preferă postul comun

Salam de post, brînză de post, pateu de post, crenvuști de post, și lista poate continua. Abundența produselor de post, afișate în majoritatea magazinelor alimentare, cu indicație strictă: „de post”, dovedesc că băcăuanii preferă postul. Dar nu oarecare, ci postul obișnuit sau comun. Această formă de post este cea în care se admite consumarea mîncărilor gătite din alimente de origine vegetală (inclusiv untdelemnul), excluzîndu-se orice aliment de proveniență animală (carnea, inclusiv cea de pește, untura sau grăsimea, ouăle, laptele și toate derivatele lui). „E bine că se postește și așa. Cel care vrea să țină, să-l țină după rînduială, o poate face. Postul e o chestiune personală pe care fiecare credincios o reglemenează cu preotul său duhovnic, adică cu preotul la care se spovedește”, susțin unii preoți. Puțin oameni știu că, din punct de vedere al felului sau asprimii lui, postul mai poate fi și de alte feluri decît post comun. Există postul integral (total) sau ajunarea propriu-zisă, care constă în abținerea completă de la orice fel de mîncare și băutură pe un timp anumit. Este postul ținut, timp de 40 de zile, de către Moise pe Sinai, de Sfîntul Prooroc Ilie și de Mîntuitorul în ajunul începerii activității sale mesianice. Mai există postul aspru (xirofagie), în care se îngăduie numai consumarea de hrană uscată: pîine, fructe uscate sau semințe, legume și apă. Aceste e postul pe care l-a practicat Sfîntul Ioan Botezătorul în pustia Iordanului, precum și marii asceți și pustnici creștini din epocile de strălucire a monahismului. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!