Ascensiuni duhovnicești

Calea Jertfei și a învierii

* Sfînta liturghie – întîlnirea tainică a creștinului cu Iisus Hristos* De la Cina cea de Taină la ânălțare
* Retrăirea Patimilor Mîntuitorului în Sfînta Liturghie
* Drumul Pătimirii și prefacerea euharistică
* Să participăm cu dragoste la slujba învierii din noaptea Sf. Paști.

„Participarea la Sfînta Liturghie, în zi de duminică și de sărbătoare, este obligatorie!”. Auzim deseori aceste cuvinte-îndemnuri de la preoți și profesori de religie, convinși fiind de însemnătatea participării noastre la Sfintele Taine mîntuitoare. Exprimarea aceasta, totuși, poate trezi îndoială și chiar animozitate. „La Sfînta Liturghie se participă din obligație? Ne poate obliga cineva să participăm la rugăciune?” – acestea ar fi doar două dintre întrebările retorice de care trebuie să ținem cont. Poate și pentru simplul motiv că participarea la Sfînta Liturghie nu poate fi trăită sub optica obligativității. Cei care se simt „obligați” sau participă la Sfînta Liturghie doar în calitate de „spectatori grăbiți” nu o vor trăi niciodată! Cum se vor bucura ei de roadele unei întîlniri tainice care nu a avut loc? Vorbim despre o întîlnire tainică cu Dumnezeu, cu Hristos în mod real în Sfînta Euharistie.
Pentru a trăi deplin Sfînta Liturghie este necesar să înțelegem momentele din care este alcătuită, semnificația, simbolismul fiecărui gest sau moment liturgic. Sfînta Liturghie începe cu Proscomidia. Este lucrarea pe care preotul o face în Sfîntul Altar, cînd pregătește Darurile pentru Sfînta âmpărtășanie. Ea simbolizează nașterea Domnului în peștera din Bethleem. Liturghia catehumenilor este partea Sfintei Liturghii care începe cu Binecuvîntarea mare și se termină atunci cînd preotul zice: „Cei chemați ieșiți…”. Chemații erau catehumenii, credincioșii veniți dintre păgîni, care se pregăteau pentru a primi Taina Sfîntului Botez. Ei aveau voie să asculte doar această parte din Sfînta Liturghie, în care se citea și se explica din Cartea Sfinților Apostoli și pericopa Evanghelică. Simbolic, această parte reprezintă începutul activității mesianice a lui Iisus Hristos, mai precis – vestirea învățăturilor Sale pentru mîntuirea tuturor oamenilor. Liturghia credincioșilor începe prin rostirea rugăciunilor, credincioșii botezați rămînînd în biserică. Ei sînt chemați să ia aminte pentru că se pregătește marea Taină a Jertfei Euharistice, care se săvîrșește în Sfîntul Altar. Ei urmează, alături de Domnul Hristos, Calea pe care El a făcut-o de la Cina cea de Taină pînă la ânălțare.
Ieșirea cu Cinstitele Daruri și cîntarea heruvimilor reprezintă drumul Mîntuitorului din Betania la Ierusalim și, de asemenea, drumul Pătimirii. Așezarea Cinstitelor Daruri pe Sfîntul Antimis de pe Sfînta Masă simbolizează așezarea în mormînt a Domnului.
Momentul cel mai important este prefacerea darurilor de pîine și vin în însuși Trupul și Sîngele Mîntuitorului. în acest timp, credincioșii cîntă „Pe Tine Te lăudăm…”, iar preotul cheamă binecuvîntarea și harul lui Dumnezeu, care, în chip tainic și nevăzut, prin raza și puterea Sfîntului Duh, preface firea pîinii și a vinului în însuși viu și scump și sfînt Trupul și Sîngele Mîntuitorului nostru Iisus Hristos.
Marea Taină a creștinismului, Jertfa Răscumpărării, fiind săvîrșită, urmează însușirea ei de către credincioși. Preotul, arătînd Sfîntul Potir, cheamă credincioșii „Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, să vă apropiați!”. Urmează cîntările de bucurie: „Văzut-am Lumina cea adevărată…” și „Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne…”. Primirea Sfintei âmpărtășanii reprezintă împărtășirea credincioșilor din învierea Domnului nostru Iisus Hristos și pentru dobîndirea vieții veșnice. Cu binecuvîntarea și rugăciunile de mulțumire, preotul încheie Sfînta Liturghie, centrul cultului divin public.
A fi împreună în rugăciune, a primi pe Hristos și harul Său, a participa la jertfa euharistică, sînt aspecte semnificative ale Sfintei Liturghii. Ea ne aduce cerul pe pămînt, ne arată slava lui Dumnezeu și trezește în om credința. Cine a gustat din izvorul cu apă vie va dori mereu să se întoarcă la El.
Gîndindu-ne la această întîlnire tainică, mistică, menită să transforme întreaga viață și ființa noastră păcătoasă, dispare orice formă de obligativitate. Să nu uităm că participînd la Sfînta Liturghie reactualizăm și retrăim momentele principale ale operei mîntuitoare a Domnului nostru Isus Hristos, învierea Sa fiind actul culminant al ei. De la Florii pînă la înviere să parcurgem calea jertfei și a învierii împreună cu Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, pentru înaintarea noastră spre âmpărăția Sa cea veșnică! (Pr.prof.dr. Constantin LEONTE)ia la Ierusalim și, de asemenea, drumu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!